Conform New York Times, în călătoria din China (14-16 aprilie 20204), cancelarul german Olaf Scholz „a încercat să găsească un echilibru delicat”, promovând legăturile de afaceri cu „cel mai mare partener comercial al țării sale, în timp ce își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea exporturilor sale către Europa și sprijinul său pentru Rusia”. Dl Scholz s-a întâlnit inclusiv cu liderul de vârf al Chinei, Xi Jinping, la Casa de oaspeți de stat Diaoyutai din Beijing, punctul culminant al unei vizite de trei zile cu o delegație de oficiali germani și lideri de afaceri. El s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul Li Qiang, „în timp ce cele două țări navighează în relațiile tensionate de războiul Rusiei în Ucraina și de rivalitatea Chinei cu Statele Unite, cel mai important aliat al Germaniei”. Pe parcursul călătoriei sale, observă publicația americană, „domnul Scholz a promovat interesele companiilor germane cărora le este din ce în ce mai greu să concureze în China. Și el a transmis o îngrijorare crescândă în Uniunea Europeană că piața regiunii devine un coș de gunoi pentru mărfurile chinezești produse chiar și în pierdere”. Dar, remarcă New York Times, „domnul Scholz a ales un ton conciliant în locul celui combativ în remarcile sale de deschidere, înainte de a se întâlni cu domnul Xi, într-o întâlnire care a durat peste trei ore și s-a transformat într-o plimbare și prânz”.
A fost prima vizită a liderului german în China de când guvernul său a adoptat anul trecut o strategie care definea puterea asiatică drept „partener, competitor și rival sistemic”, cerând Germaniei să-și reducă dependența de mărfurile chineze. Cancelarul a vizitat companii germane cu investiții extinse în China și sa întâlnit cu reprezentanți comerciali și oficiali în metropola industrială întinsă Chongqing din sud-vestul Chinei și în Shanghai și Beijing. Călătoria domnului Scholz „a fost un exemplu al dansului dificil pe care Germania încearcă să-l facă: menținerea legăturilor economice cu China în timp ce gestionează presiunea SUA de a se alinia mai strâns cu Washingtonul împotriva Beijingului”.
În întâlnirile sale, domnul Scholz a evidențiat angajamentul Germaniei de a face afaceri cu China, dar a avertizat și că Beijingul trebuie să limiteze inundația de mărfuri chinezești în Europa. În același timp, el și-a exprimat rezervele cu privire la investigațiile Uniunii Europene cu privire la utilizarea de către China a subvențiilor pentru industriile tehnologiei verzi, spunând că orice discuție despre comerț trebuie să se bazeze pe echitate. „Acest lucru trebuie făcut dintr-o poziție de competitivitate încrezătoare în sine și nu din motive protecționiste”, a spus domnul Scholz reporterilor. Forța de producție a Chinei în sectoare verzi precum mașinile electrice și panourile solare, observă presa americană, a declanșat dispute comerciale cu Europa și Statele Unite, mai ales în cazul subvențiilor chineze. Dar cu 5.000 de companii germane active pe piața chineză, Germania va pierde mai mult decât ar pierde mulți dintre partenerii săi europeni dacă Beijingul ar riposta împotriva Uniunii Europene, în cazul unei retalieri.
Strategic, spune New York Times, China speră „să creeze o pană între Europa și Statele Unite, curtând lideri precum domnul Scholz”. În declarațiile sale de deschidere adresate domnului Scholz, „domnul Xi a spus că cooperarea dintre China și Germania, care au a doua și a treia economie ca mărime, este benefică pentru lume, o remarcă care ar putea fi citită ca fiind adresată celor care au îndemnat Berlinul. să se distanțeze de Beijing”… „Cele două țări ar trebui să privească și să dezvolte relațiile bilaterale dintr-o perspectivă strategică și pe termen lung și să lucreze împreună pentru a injecta mai multă stabilitate și certitudine în lume”, i-a spus domnul Xi dlui Scholz, subliniind importanța căutării „un teren comun”. New York Times scrie că „Beijingul salută cu siguranță mesajul că întreprinderile germane sunt angajate în China. Gigantul asiatic încearcă să atragă investițiile străine pentru a-și revigora economia, care s-a clătinat din cauza încetinirii investițiilor imobiliare…”
Cum s-a văzut vizita de la Beijing?
În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol relevant în înțelegerea semnificației din spatele vizitei cancelarului german, din perspectiva Beijing-ului.
Articolul prezentat a fost publicat pe data de 17 aprilie în InternationalFinance News (国际金融报, Guójì jīnróng bào), care este un ziar de știri pe piața economică și financiară din Republica Populară Chineză. Este gestionat de Cotidianul Poporului și sponsorizat de Filiala din China de Est a Cotidianului Poporului. A fost publicat pentru prima dată la 1 ianuarie 1994. Autorii acestui articol sunt Li Xizi (李曦子) și Wang Zhexi (王哲希), existând o contribuție la articol și din partea reporterului Wu Di (吴迪).
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
În perioada 14-16 aprilie, cancelarul german Scholz, a efectuat o vizită oficială în China, vizitând orașele Chongqing, Shanghai și Beijing. Aceasta este a doua vizită a lui Scholz în China de la preluarea mandatului de cancelar al Germaniei, fiind, de asemenea, primul lider al unei țări occidentale importante care vizitează China în acest an.
Delegația economică germană care vizitează China de data aceasta este formată dintr-o ,,gamă luxoasă”, fiind vorba despre directori de la Mercedes-Benz, BMW, Bayer, Thyssenkrupp, Siemens, precum și alte companii. Reuters a subliniat că această listă de directori seniori evidențiază importanța Chinei ca cel mai mare partener comercial al Germaniei.
În iulie 2023, guvernul german a emis primul document „Strategia Chinei” care explică politica și poziția Germaniei față de China, în care se solicită „reducerea riscului” Chinei. Anul acesta se împlinesc 10 ani de la stabilirea unui parteneriat strategic total între China și Germania. Așadar, care sunt implicațiile călătoriei lui Scholz?
Consensul dintre Germania și China
Ultima vizită a lui Scholz în China a fost pe 4 noiembrie 2022. El este primul lider european care a vizitat China de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, singurul lider G7 care a vizitat China de două ori și primul lider european care a vizitat statul după cel de-al 20-lea Congres Național.
Cu privire la această vizită, Radio France Internationale a comentat că Scholz „nu a făcut niciodată o vizită atât de lungă într-o țară” și a rezumat itinerarul lui la „două zile de economie și o zi de politică”.
Pe 16 aprilie, președintele Xi Jinping s-a întâlnit cu cancelarul Scholz la Diaoyutai State Guest House din Beijing.
Președintele Xi Jinping a subliniat că anul acesta marchează cea de-a 10-a aniversare de la stabilirea unui parteneriat strategic între China și Germania. În ultimii 10 ani, în ciuda marilor schimbări pe plan internațional, relațiile chino-germane s-au dezvoltat constant, iar cooperarea în diverse domenii s-a consolidat și aprofundat continuu, dând un impuls dezvoltării ambelor țări. În prezent, schimbările vechi de un secol din lume se accelerează, iar societatea se confruntă cu riscuri și provocări tot mai mari, iar pentru rezolvarea acestor probleme, nu ne putem lipsi de cooperarea marilor țări. China și Germania sunt a doua și a treia economie din lume. Semnificația consolidării și dezvoltării relațiilor chino-germane transcende sfera relațiilor bilaterale și are un impact important asupra continentului eurasiatic și chiar asupra întregii lumi. Cele două țări ar trebui să privească și să dezvolte relațiile bilaterale dintr-o perspectivă strategică și pe termen lung și să lucreze împreună pentru a aduce mai multă stabilitate și certitudine în lume.
Cancelarul Scholz a declarat că în prezent relațiile dintre Germania și China se dezvoltă bine, iar cele două părți au schimburi strânse la toate nivelurile și în toate domeniile. Cele două părți au susținut cu succes consultări guvernamentale și dialoguri la nivel înalt în domenii strategice, financiare, precum și în altele și vor ține, de asemenea, dialoguri privind schimbările climatice și transformarea ecologică. ,,În ultimele două zile, împreună cu reprezentanții comunității germane de afaceri am vizitat Chongqing, Shanghai și alte locuri. Am simțit personal marile realizări pe care China le-a făcut în dezvoltarea economică în ultimii ani și am fost profund impresionați de cooperarea strânsă și benefică dintre comunitățile de afaceri din Germania și China. Germania este dispusă să colaboreze cu China pentru a continua să consolideze relațiile bilaterale, să aprofundeze dialogul și cooperarea bilaterală în diverse domenii și să promoveze schimburile interpersonale și culturale în educație, cultură și alte domenii, care sunt de o importanță vitală atât pentru Germania și China, cât și pentru întreaga lume. Germania este dispusă să consolideze comunicarea și coordonarea cu China pentru a răspunde împreună provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice. Se angajează să protejeze ordinea internațională multilaterală, să promoveze pacea și dezvoltarea mondială, nesprijinind confruntarea. Germania se opune protecționismului și sprijină comerțul liber. În calitate de membră importantă a Uniunii Europene, Germania este dispusă să joace un rol activ în promovarea dezvoltării sănătoase a relațiilor dintre UE și China.
La conferința de presă a Ministerului Afacerilor Externe din 16 aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Lin Jian, a declarat că liderii celor două țări au făcut schimb de opinii cu privire la probleme internaționale și regionale de interes comun și au ajuns la un consens asupra crizei din Ucraina, conflictului palestino-israelian și alte probleme.
În privința situației din Ucraina, Lin Jian a mărturisit că Germania și China s-au angajat să respecte scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite, inclusiv protejarea suveranității și integrității teritoriale, care reprezintă o bază esențială pentru o arhitectură de securitate durabilă și care trebuie respectată. China și Germania încurajează și sprijină eforturile de a căuta o soluție politică la pacea în Ucraina și sunt dispuse să continue să mențină o comunicare strânsă și activă cu privire la organizarea unei reuniuni la nivel înalt în Elveția și a altor conferințe internaționale de pace relevante în viitor.
Atât China, cât și Germania se opune utilizării sau amenințării cu utilizarea armelor nucleare; se opune atacurilor asupra instalațiilor nucleare pașnice, cum ar fi centralele nucleare; caută să rezolve în mod corespunzător problemele internaționale de securitate alimentară, să contribuie la asigurarea securității alimentare mondiale, neîmpiedicând producția și exportul de alimente; respectă dreptul internațional umanitar, protejarea civililor, eliberarea reciprocă a prizonierilor de război cât mai curând posibil și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora.
Lin Jian a declarat că în ceea ce privește problema conflictului palestino-israelian, China și Germania sunt îngrijorate de situația umanitară gravă din Fâșia Gaza și de riscul continuu a unei escalade a situației regionale. China și Germania solicită împreună: asigurarea accesului umanitar durabil și fără bariere în Fâșia Gaza, sprijinirea Națiunilor Unite și a Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații din Palestina în Orientul Apropiat în a juca un rol de coordonare în ajutorul umanitar; implementarea Rezoluției 2728 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite; implementarea planului „două state”, considerând că aceasta este singura opțiune pentru a realiza securitatea și pacea durabilă între israelieni și palestinieni; menținerea în comun a siguranței comerțului și a navigației în conformitate cu dreptul internațional, în special în apele Mării Roșii.
Acordarea unei atenții mari a problemelor economice și comerciale
Afectată de inflație, rate ale dobânzilor ridicate și exporturi de răcire, economia germană s-a redus cu 0,3% anul trecut și este de așteptat să crească cu doar 0,2% anul acesta. Hu Chunchun, directorul departamentului de Studii asupra civilizației europene din cadrul Universității de Studii Internaționale din Shanghai, a spus că relațiile economice și comerciale strânse dintre China și Germania sunt piatra de temelie a dezvoltării relațiilor dintre cele două țări. În prezent, economia germană se confruntă cu situația dificilă de recesiune și presiunea transformării, așadar este și mai necesară consolidarea și extinderea cooperării economice și comerciale cu China.
Pe 14 aprilie, Scholz a sosit la Chongqing, iar prima sa oprire a fost Bosch Hydrogen Power Systems (Chongqing) Co., Ltd., o societate mixtă înființată de Bosch și Qingling Automobile, care s-a angajat să introducă pe piața chineză soluțiile Bosch cu pile de combustie cu hidrogen.
Vehiculele cu celule de combustibil cu hidrogen reprezintă o opțiune de viitor importantă pentru dezvoltarea de vehicule cu energie nouă, cu perspective largi. Scholz a mărturisit că a fost profund impresionat de cooperarea dintre întreprinderile germane și chineze în domeniul tehnologiei „hidrogenului”. Germania este dispusă să continue să aprofundeze schimburile prietenoase dintre Germania și China și să aducă cooperarea bilaterală la un nou nivel.
Companiile nemțești sunt prezente în multe construcții și planuri de dezvoltare în Chongqing. În februarie 2024, Germania a înființat un total de 84 de întreprinderi cu finanțare din străinătate în Chongqing, care implică în principal producție, construcții, cercetare științifică și servicii tehnice, leasing și servicii de afaceri și finanțe.
Pe 15 aprilie, Scholz a ajuns în Shanghai, unde s-a întâlnit cu reprezentanții Camerei de Comerț pentru Comerț Exterior și a purtat, de asemenea, o discuție cu studenții de la Universitatea Tongji.
Zheng Chunrong, directorul departamentului de Studii Germane din cadrul Universității Tongji, este de părere că obiectivul principal al călătoriei lui Scholz la Shanghai este cercetarea științifică și cooperarea economică și comercială. Shanghai nu este doar centrul financiar al Chinei, ci și lider în regiunea deltei fluviului Yangtze, unde s-au adunat întotdeauna un număr mare de companii germane. Scholz a continuat să viziteze proiecte ale întreprinderilor finanțate de germani din Shanghai și a avut, de asemenea, discuții cu reprezentanți ai întreprinderilor germane, subliniind importanța deosebită pe care o acordă problemelor economice și comerciale dintre China și Germania.
Datele publicate de Biroul Federal de Statistică din Germania arată că volumul comerțului dintre Germania și China în 2023 va fi de 253,1 miliarde de euro. Din 2016, China a devenit cel mai mare partener comercial al Germaniei timp de opt ani consecutiv.
Potrivit datelor de la Bundesbank, investițiile directe totale ale Germaniei în China vor ajunge la 11,9 miliarde de euro (aproximativ 91,887 miliarde RMB) în 2023, o creștere de la an la an de 4,3%, stabilind un nivel record; investițiile germane în China reprezintă totalul investițiilor sale în străinătate. De asemenea, a crescut la 10,3%, atingând un nou record din ultimii 10 ani.
Germania este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare sumă de investiții și proiecte în China. Potrivit statisticilor Ministerului de Comerț al Chinei, din noiembrie 2023, China a aprobat un total de 12.634 de proiecte de investiții ale companiilor germane în China, cu o sumă reală de 42,4 miliarde USD. Principalele domenii de investiții sunt automobile, produse chimice, echipamente de generare a energiei, transporturi, oțel, comunicații etc.
În timpul discursului său de la Universitatea Tongji din Shanghai, Scholz a subliniat importanța asigurării unei concurențe loiale în sectorul auto european.
Scholz a declarat că piața germană îmbrățișează mașinile chinezești, subliniind că piața europeană trebuie să se angajeze într-o concurență deschisă și loială, avertizând în același timp că Europa nu va tolera dumpingul, supracapacitatea și încălcarea proprietății intelectuale.
Scholz a mai spus că atunci când mașinile japoneze și coreene au intrat pe piața europeană, oamenii au fost îngrijorați că acestea vor cuceri piața europeană, însă „nu s-a întâmplat acest lucru”.
Vizita lui Scholz vine într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să impună tarife suplimentare pentru vehiculele electrice din China. Așa-numita problemă a „supracapacității Chinei” a declanșat recent discuții în Europa.
În data de 14 aprilie, Asociația germană a industriei auto a emis un document, în care se opune în mod public impunerii de către Uniunea Europeană a unor tarife suplimentare pentru vehiculele electrice importate din China, spunând ca acest lucru poate cauza declanșa un război comercial, poate amenința ocuparea forței de muncă din Germania, precum și poate pune în pericol obiectivele UE de a promova vehiculele electrice și de a trece la digitalizare.
Companiile germane sunt optimiste cu privire la piața din China
Potrivit Business Confidence Survey 2023/24 publicat de Camera de Comerț Germană din China în data de 24 ianuarie, mai mult de jumătate dintre companiile chestionate plănuiesc să crească investițiile în China în următorii doi ani. La urma urmei, piața chineză reprezintă o mare atracție.
Ma Mingbo, reprezentantul șef al Biroului Reprezentanței din Shanghai al Camerei Germane de Comerț și Industrie, a declarat într-un interviu că companiile germane sunt în general optimiste cu privire la mediul investițional din China. Acesta a menționat că investițiile directe germane în China vor crește față de tendința din 2023, ceea ce arată încrederea companiilor nemțești în dezvoltarea în China.
Conform surselor, directorii de top ai companiilor germane concurează aprig pentru locuri în delegația care va vizita China în același avion. Președintele BMW Group Oliver Zipse, președintele Mercedes-Benz Ola Källenius, CEO-ul Siemens Börren, CEO-ul Bayer Bill Anderson, președintele și CEO-ul Zeiss Group Karl Lamprecht și alți directori corporativi s-au alăturat vizitei, demonstrând încrederea fermă a companiilor în continuarea extinderii investiţiilor în China.
„Anul acesta coincide cu cea de-a 10-a aniversare de la stabilirea unui parteneriat strategic cuprinzător între Germania și China. Sunt profund onorat să îl însoțesc din nou pe cancelarul Scholz în vizita sa în China. BMW Group are rădăcini în China de 30 de ani, și dezvoltarea sa a beneficiat de comerțul liber între Germania și China și politica de deschidere la nivel înalt a Chinei. Suntem încrezători în perspectivele pieței chineze și vom continua să investim în China și să contribuim la aprofundarea cooperării dintre Germania și China. „
Prima oprire din călătoria lui Scholz în China a fost o vizită la Bosch, unde a fost însoțit de directori de la Mercedes-Benz și BMW, lucru care a evidențiat încă o dată importanța pieței chineze pentru industria auto germană. În marea de mașini inteligente și electrice din China, companiile auto germane speră și ele să obțină o bucată.
Zipzer a subliniat că dezvoltarea cu succes a BMW Group în China este un exemplu de cooperare pe termen lung de câștig reciproc între Germania și China, iar cooperarea transnațională ar trebui să devină o forță-cheie pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. Dezvoltarea de noi forțe productive oferă un spațiu larg pentru aprofundarea în continuare a cooperării dintre Germania și China. Aceasta acoperă multe domenii cheie, cum ar fi dezvoltarea ecologică, modernizarea industrială și inovația digitală, care coincid cu strategiile de bază ale BMW Group.
„China joacă un rol important în strategia globală a Mercedes-Benz. Nu este doar cea mai mare piață unică a noastră, ci și una dintre cele mai mari baze de producție auto Mercedes-Benz și centre de inovare tehnologică din lume. În viitor, vom continua să investim în China, să consolidăm cooperarea cu partenerii chinezi, să promovăm transformarea digitală și să continuăm să contribuim la cooperarea economică și comercială dintre China și Germania”, au fost cuvintele lui Kallenson.
Pe lângă companiile auto germane, în cadrul „delegației de lux” se află Zeiss Group, un pionier în industria optică și optoelectronică și un reper în industria globală a tehnologiei litografiei.
„Este o onoare pentru CEO-ul Zeiss Group să-l însoțească pe prim-ministrul german în vizita sa în China. Perspectivele relațiilor economice și comerciale Germania-China sunt promițătoare”. Maximilian Foers, președinte și CEO al Zeiss Greater China, a declarat într-un interviu acordat unui reporter de la International Finance News: „China a fost cel mai important partener comercial al Germaniei timp de opt ani consecutivi, demonstrând profunzimea și potențialul cooperării bilaterale. În următorii cinci ani, China va continua să fie un contributor important la creșterea economică globală, așa că avem încredere în afacerile și investițiile noastre în China.”
Foster și Zeiss se așteaptă ca Germania și China să aprofundeze cooperarea și să învețe una de la cealaltă în domenii precum dezvoltarea durabilă și inovarea tehnologică, punând bazele pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale dintre cele două țări.
„Zeiss operează în 50 de țări și regiuni din întreaga lume, iar cooperarea economică și comercială este singura modalitate prin care putem obține rezultate benefice pentru toate părțile. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu partenerii noștri chinezi pentru a dezvolta împreună și a împărtăși noi oportunități în industrii de vârf, precum cercetarea științifică și inovarea, domeniul medical etc.” explică Foster.
Zeiss a intrat pe piața din China în 1957. De-a lungul anilor, investițiile continue ale Chinei în cercetarea științifică, sistemul de inovare deschis, strategia de formare a talentelor și sprijinul politicii pentru dezvoltarea industrială au lăsat o impresie profundă asupra lui Zeiss și Foster. În prezent, China a devenit cea mai mare piață unică a Zeiss din lume.Foster consideră că China este principala forță motrică în modelarea viitoarelor tendințe de tehnologie și inovare și se află în fruntea lumii în domenii precum transformarea digitală, vehicule cu energie nouă, energia curată, inteligența artificială, sănătății și managementul miopiei.
În Shanghai, Cancelarul Scholz a vizitat Centrul de Inovare Asia-Pacific din Covestro, unde le-au fost prezentate inovațiile avansate în domeniul economiei circulare, iar cele două părți au discutat și despre oportunitățile de cooperare dintre China și Germania. „Suntem profund onorați să-i urăm bun venit cancelarului Scholz și să avem ocazia să subliniem potențialul industriei chimice și al Covestro de a contribui la transformarea durabilă în China și în întreaga lume.” Dr. Markus Steilemann, CEO al Covestro) a declarat: „Deceniile noastre de dezvoltare în China sunt simbolul spiritului cooperării chino-germane. Această cooperare este de mare folos pentru ambele părți. Așteptăm cu nerăbdare sprijinul celor două guverne în continuarea promovării deschiderii și a încrederii reciproce”. Lei Huanli, președintele Covestro China, a declarat: „Angajamentul Covestro față de piața chineză rămâne constant. Continuăm să ne străduim să stabilim parteneriate strânse în toate domeniile întregului lanț valoric, să susținem în mod activ economia circulară și să ne străduim să atingem neutralitatea climatică, sprijinind astfel clienții, industriile și țările să obțină succes în transformarea ecologică și o dezvoltare de înaltă calitate.”
Conform surselor, Centrul de Inovare Asia-Pacific din Shanghai este unul dintre cele trei centre globale de inovare ale Covestro, concentrându-se în special pe domenii de aplicații orientate spre viitor, cum ar fi vehiculele electrice, energia eoliană și fotovoltaică, electronicele de consum și construcțiile; China este, de asemenea, una dintre cele mai mari piețe ale Covestro, vânzările reprezentând mai mult de 20% din vânzările totale ale grupului în 2023, iar investiția cumulată a grupului în China depășind 4 miliarde de euro.
Un spațiu vast pentru cooperare
Deși cooperarea economică și comercială este „balastul” relațiilor chino-germane, anul trecut, volumul comerțului chino-german a cunoscut anumite fluctuații. Comparativ cu 2022, volumul total al comerțului bilateral chino-german a scăzut cu 15,5%. În același timp, există și oameni în cercurile politice ale Uniunii Europene și germane care creează discursul potrivit căruia schimburile economice și comerciale cu China trebuie să fie „fără riscuri” și pledează pentru reducerea „dependenței” de China.
La 13 iulie 2023, guvernul federal german a anunțat pentru prima dată „Strategia Chinei” și a adoptat denumirea de „trei-în-unu” folosit de Comisia Europeană pentru a descrie China, susținând că China este „în același timp partener, concurent și adversar instituțional.”
Hu Kun, secretarul general al Centrului de Cercetare pentru Cooperare Sino-Germană al Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat într-un interviu cu un reporter de la International Finance News că „eliminarea riscurilor” propusă de Germania se reflectă în principal în următoarele patru aspecte: în primul rând legăturile economice și comerciale strânse dintre China și Germania și dependența uriașă a Germaniei de economia chineză care îi face să realizeze că acesta este un risc. Odată ce cererea Chinei scade sau factorii geopolitici conduc la întreruperi ale lanțului de aprovizionare, acest lucru va avea un impact catastrofal asupra Germaniei; al doilea aspect este problema concurenței loiale pentru companiile chineze pe piața internaționață; în al treilea rând, riscurile prezentate de companiile de origine chineză implicate în construcția infrastructurii critice în Germania; în al patrulea rând, probleme precum drepturile omului și altele.
Guvernul german a subliniat că, pe baza lecțiilor învățate din conflictul Rusia-Ucraina, Germania și chiar Europa trebuie să reducă dependența economică în domenii cheie pentru a-și spori propria rezistență. Totuși, asta nu înseamnă o „decuplare” de China, cele două țări încă reprezentând o piață importante una pentru cealaltă.
Într-un interviu acordat presei înainte de vizita sa în China, Cancelarul Scholz a declarat: „Nicăieri în „Strategia noastră pentru China” nu se menționează „decuplarea”. „Chiar dacă dorim să consolidăm diversificarea lanțului de aprovizionare, Germania și China vor desfășura în continuare schimburi economice și comerciale extinse”.Hu Kun a spus că ideea de „reducere a riscurilor” a Germaniei trebuie înțeleasă și respectată. Ei speră să-și reducă dependența de China prin diversificarea investițiilor și a comerțului, însă Germania însăși consideră că „decuplarea” de China pe termen scurt este nerealistă și inutilă. Pentru companiile germane, o „decuplare” prea rapidă este intolerabilă. În ultimii câțiva ani, aceste mari companii au avut multe beneficii datorită Chinei, așa că speră în continuare să mențină relațiile economice și comerciale cu China, dar speră și ca China și Germania să se poată apropia de problema concurenței loiale.
Hu Kun consideră că China și Germania sunt piețe importante una pentru cealaltă și există multe industrii în care legăturile economice și comerciale dintre cele două părți nu sunt atât de profunde, așadar comunicarea și cooperarea pot fi consolidate în aceste domenii.
Liu Ying, directorul Departamentului de Cercetare Cooperativă al Institutului Chongyang pentru Studii Financiare de la Universitatea Renmin din China, consideră că cele două țări au încă un spațiu mare de cooperare, în special în producția de ultimă generație și producția avansată. Pe lângă automobilele tradiționale, oțel, medicină și biotehnologie, în ultimii ani, cele două state au cooperat tot mai strâns și în domeniile inteligenței artificiale, economiei digitale, tehnologiei informației și comunicațiilor, energiei și mediului.
Ambasadorul Chinei în Germania, Wu Ken, a declarat anterior că ,,amplificarea conflictelor și diferențelor, incitarea confruntărilor ideologice și promovarea anxietății legate de concurența cu China sunt extrem de dăunătoare, necooperarea fiind cel mai mare risc, iar nedezvoltarea cea mai mare nesiguranță. Abordarea provocărilor împreună printr-o cooperare mai strânsă este sensul propriu-zis al „eliminării riscurilor”.
Sursa: aici, 17 aprilie 2024
Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).