Ce vrea China în Europa de Est? „Centura și drumul” în variantă regională

Paula Toma*

Foto: Ultimul Summit China-țările CEE (2021), Sursa foto aici

Prezentul articol își propune să ofere o perspectivă de ansamblu asupra formatului de cooperare „16+1”, o inițiativă strategică importantă a Chinei în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), subordonată unuia dintre cele mai ambițioase proiecte ale Chinei „Centura și Drumul”. Sunt prezentate astfel etapele constituirii acestui format, măsurile propuse de partea chineză în momentul lansării inițiativei, mecanismele de cooperare stabilite în diferite domenii cu țările ECE, precum și modul în care este definit acest format de partea chineză.

Întrebarea fundamentală este dacă acest mecanism, căruia îi sunt alocate fonduri semnificative, va fi resuscitat – și cu ce consecințe strategice? – după încheierea războiului din Ucraina.

Esența formatului de cooperare „16+1”

Formatul de cooperare „16+1”, întâlnit adesea și sub formularea de mecanismul de cooperare „16+1” sau platforma de cooperare a Chinei „16+1”, reprezintă o inițiativă„a Republicii Populare Chineze care vizează intensificarea și extinderea cooperării cu 11 state membre din Uniunea Europeană (UE) și cu 5 țări balcanice (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Macedonia) în domeniul investițiilor, transporturilor, finanțelor, științei, educației și culturii”. În ceea ce privește cooperarea economică în cadrul acestui format, China a definit drept prioritare următoarele trei domenii: infrastructură, tehnologii înalte și tehnologiile verzi.

Obiectivul Chinei de a dezvolta relații mai strânse cu cele 16 țări din Europa Centrală și de Est (ECE) a fost exprimat pentru prima dată de către premierul chinez Wen Jiabao, pe data de 25 iunie 2011, în cadrul primului forum de afaceri al Chinei cu țările ECE (Forumul Economic și Comercial China – Țările din Europa Centrală și de Est),organizat la Budapesta. În acest scop, în 2012, la Varșovia, premierul chinez a prezentat douăsprezece măsuri menite să susțină angajamentul stabilit în anul precedent pentru crearea grupului „16+1”. (A se vedea Figura 1)

Foto: Premierul chinez Wen Jiabao la Summit-ul de la Varșovia (2012), Sursa: aici

Figura 1: Măsurile propuse de premierul Wen Jiabao în 2012, în cadrul Summit-ului de la Varșovia

1. Înființarea unui secretariat pentru cooperarea între China și țările ECE, cu sediul la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze (RPC).
2. Înființarea unei linii speciale de credit de 10 miliarde USD, din care un anumit procent îl vor reprezenta împrumuturile preferențiale, care pun accentul pe proiecte de cooperare în domenii precum: infrastructura, tehnologii înalte și economia verde.
3. Stabilirea unui fond de cooperare pentru investiții între China și țările ECE, cu obiectivul de a strânge 500 de milioane USD în prima etapă.  
4. China va trimite „misiuni de promovare a comerțului și a investițiilor” în țările din Europa Centrală și de Est pentru a încuraja întreprinderile chineze să investească și să înceapă afaceri în țările ECE.
5. Luând în considerare situația reală ale țărilor ECE, China va încuraja întreprinderile chineze să coopereze cu aceste țări pentru a stabili o zonă economică și tehnologică în fiecare țară în următorii ani.
6. China este dispusă să negocieze și să semneze acorduri de schimb valutar cu mai multe țări din Europa Centrală și de Est, să efectueze schimbul în monedă locală pentru comerțul transfrontalier și să înființeze sucursale bancare în țările respective. 
7.  Înființarea unui comitet consultativ de experți pentru construirea unei rețele de transport între China și țările din Europa Centrală și de Est. Țările membre pot participa în mod voluntar la construirea unei rețele demonstrative de căi expres rutiere și căi ferate prin diferite forme precum: asociații comune, contracte comune și alte mijloace similare.
8. Organizarea unui forum privind cooperarea culturală între China și țările din ECE în China, în 2013.
9. Oferirea a 5.000 de burse academice țărilor ECE în următorii cinci ani.
Invitarea a 1000 de studenți la studii în China, în timp ce 1000 de studenți și cercetători vor fi trimiși să studieze în țările ECE.
10. Înființarea unei alianțe de promovare a turismului între China și țările din Europa Centrală și de Est.
11. Înființarea unui fond de cercetare privind relațiile dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, partea chineză oferind 2 milioane de yuani finanțare pentru cercetare în fiecare an.
12. Găzduirea primului forum din organizațiile politice de tineret din China și țările din Europa Centrală și de Est în anul 2013.

Sursa: aici

Pe baza celor prezentate mai sus, am putea spune că, pentru prima dată, a apărut o politică mai concretă din partea Chinei față de țările ECE, promotorul acestui mecanism plasând toate cele 16 țări în aceeași categorie.

De la prima întâlnire din Polonia, au fost organizate anual summit-uri, în cadrul cărora țările membre au analizat măsura în care obiectivele stabilite anterior au fost îndeplinite, venind în continuare cu propuneri noi de măsuri și obiective. Ordinea summit-urilor organizate de-a lungul celor zece ani de la înființarea acestui mecanism este următoarea:Varșovia (2012),București (2013), Belgrad (2014), Suzhou (2015), Riga (2016), Budapesta (2017), Sofia (2018), Dubrovnik (2019). În 2020, din cauza contextului epidemiologic, summit-ul general a fost anulat, iar în 2021 s-a desfășurat în format online și a fost prezidat de președintele Xi Jinping.

 

Sursa foto aici

 Este important de subliniat faptul că în anul 2019, în timpul summit-ului de la Dubrovnik, Grecia a luat decizia de a se alătura acestei forme de cooperare, mecanismul fiind redenumit „17+1”. Pe de o parte, aderarea Croației la Uniunea Europeană, și pe de altă parte, aderarea Greciei la „16+1” face în mod dramatic mai ușor de argumentat faptul că acest format este o altă dimensiune a interacțiunii Chinei cu Uniunea Europeană. Aderarea Greciei a consolidat dimensiunea mediteraneană, a deschis posibilitățile de sinergii cu alte inițiative, inclusiv cele viitoare și a îmbunătățit statisticile generale pentru întregul grup. În 2021, formatul revine la forma inițială „16+1” prin decizia Lituaniei de a se retrage din această formă de cooperare. Tensiunile între China și Lituania au apărut în momentul în care aceasta din urmă a decis deschiderea unui „Birou de Reprezentanță a Taiwanului” la Vilnius, folosind numele de Taiwan în loc de cel al capitalei – Taipei, gest care simbolizează o recunoaștere a Taiwanului și o nerespectare a politicii „o singură China” 《一个中国原, Yī gè Zhōngguó yuánzé》.

Figura 2: Țările membre ale formatului „16+1”

 

Sursă: Creat de autor

 Caracteristicile formatului de cooperare „16+1”

Pentru implementarea propunerilor menționate mai sus, China, în calitate de promotor, stabilește diferite sedii ale acestui grup în țara sa, ceea ce îi va permite supravegherea modului în  care se va dezvolta ulterior formatul.

În orice caz, este necesar de a înțelege cadrul de cooperare al grupului bazat, conform părții chineze, pe egalitate și flexibilitate. Potrivit unei lucrări elaborate de Liu Zoukui pentru China-CEEC Think Tank Network, principalele caracteristici ale mecanism sunt:

  1. Formatul de cooperare „16+1” este pragmatic și flexibil.

În ultimii ani, în cadrul acestui format au apărut mai multe mecanisme care se centrează pe domenii diferite. Sediul acestora a fost stabilit într-o țară diferită sau se rotește temporar. Țările membre „16+1” au libertatea de a alege căile și mijloacele de participare în cadrul acestor domenii de cooperare și proiecte. Tabelul următor prezintă mecanismele pe care le găzduiește fiecare țară membră „16+1”:

Mecanisme de cooperare în diferite domenii între China și țările ECE:

MecanismeLocalizarea sediuluiOrganizatorStadiu
Centru de coordonare a turismului China-ECEUngariaAgenția Națională de Turism a UngarieiÎnființat
Consorțiu al institutelor de Educație Superioară China-ECEPreședinție rotativăMinisterul Educației din fiecare țarăÎnființat
Mecanism de contact pentru Agențiile de Promovare a Investițiilor China-ECEPoloniaAgenția Poloneză de Informații și Investiții StrăineÎnființat
Camera de Comerț Comună China-ECEPolonia (Agenție Executivă) China (Secretariat)Consiliul Chinei pentru Promovarea Comerțului InternaționalÎnființată
Asociația guvernatorilor de provincii și regiuni din China și din țările ECERepublica CehăMinisterul Afacerilor Interne al Republicii CeheÎnființată
Asociația de Promovare a Cooperării în Agricultură China-ECEBulgariaMinisterul Agriculturii și Alimentației din BulgariaÎnființată
Centru de Transfer de Tehnologie China-ECESlovaciaCentru slovac de Informare Științifică și TehnicăÎnființat
Rețeaua de think- tank-uri China-CEEChinaAcademia Chineză de Științe SocialeÎnființată
Asociația pentru cooperarea în Transport și Infrastructură China-ECESerbiaMinisterul Comunicațiilor din SerbiaÎnființată
Asociația pentru cooperare în logistică China-ECELetoniaMinisterul Comunicațiilor din LetoniaÎnființată
Asociația pentru cooperarea forestieră China-ECESloveniaMinisterul Agriculturii din SloveniaÎnființată
Asociația pentru promovarea cooperării în sănătate China-ECEChinaComisia Națională de Sănătate și Planificare FamilialăÎnființată
Centrul pentru dialog și proiecte de energie China-ECERomâniaNeconfirmatNeînființat
Secretariat maritim China-ECEPoloniaMinisterul Economiei Transportului Maritim și Terestru din PoloniaÎnființat
Asociația de Întreprinderi Mici și Mijlocii China-ECECroațiaNeconfirmatNeînființată
Centru pentru Coordonarea Cooperării Culturale China-ECEMacedoniaNeconfirmatNeînființat
Asociația interbancară China-ECE  China (Secretariat), Ungaria (Centru de coordonare)Banca de Dezvoltare a Chinei Banca de Dezvoltare a UngarieiNeînființată
Centru pentru Cooperarea în domeniul Științei Veterinare China-ECEBosnia și HerțegovinaNeconfirmatNeînființat
Asociația pentru Protejarea Mediului Înconjurător China-CEEMuntenegruNeconfirmatNeînființată

Sursă: Liu Zuokui, The Cooperation between China and Central&Eastern European Countries (16+1) 2012-2017

  1. Formatul de cooperare „16+1” aderă la principiul consultării extinse, al contribuției comune și al unor beneficii de tip câștig-câștig.

Cooperarea China-țările ECE este ghidată prin summit-urile anuale ale liderilor acestei platforme, încheiate cu o declarație comună ce cuprinde linii directoare și obiectivele fixate pentru următorul an. În ciuda faptului că secretariatul înființat de China joacă un rol central, fiind responsabil de coordonarea internă și de ministerele și organizațiile relevante, toate părțile negociază în conformitate cu principiile egalității și iau decizii pentru a acționa în mod colectiv. Rezultatele sunt orientate înspre obținerea unor beneficii de câștig reciproc.

2. Formatul de cooperare „16+1” este deschis și incluziv.

Deschiderea și incluziunea sunt esențiale pentru menținerea pragmatismului China-ECE. Pentru atingerea obiectivului de cooperare constantă și durabilă este promovată deschiderea, așadar părțile terțe interesate de a adera la acest format nu sunt excluse.

De la înființarea formatului de cooperare „16+1”, diferite țări și organizații din afara grupului și-au manifestat un interes profund pentru aderarea la el (de pildă, Grecia, care ulterior a devenit membru cu drepturi depline, Austria, Belarus, Elveția și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). În cadrul summit-urilor liderilor China-ECE organizate de-a lungul timpului, au fost invitați și reprezentanți ai UE. China a salutat propunerile și participarea Uniunii Europene la proiecte, subliniind necesitatea de a respecta regulile ei.

Cooperarea în cadrul „16+1” este deschisă tuturor actorilor și părților terțe, părțile interesate putând să aleagă momentul potrivit pentru a se alătura acestui format într-un mod flexibil. Acest format este îmbogățit și îmbunătățit în permanență printr-o serie de noi invenții cu privire la instituțiile, conceptele și acțiunile acestuia.

Mijloacele de sprijin financiar în cadrul „16+1” și instituțiile financiare care intervin

Formatul „16+1”este o inițiativă subordonată mega-proiectului „Centura și Drumul”, prin urmare, pentru promovarea investițiilor în infrastructura acestor țări (în special în cadrul inițiativei „Centura și Drumul”), China a dezvoltat diferite mijloace pentru a le oferi sprijin financiar. Dintre acestea se remarcă următoarele:

  1. Linia specială de credit de 10 miliarde USD 

 Aceasta este una dintre cele douăsprezece măsuri prezentate de prim-ministrul Wen Jiabao în timpul summit-ului de la Varșovia, din anul 2012. Principalul obiectiv ar fi dezvoltarea de proiecte în domenii precum cel al infrastructurii, al construcțiilor, al tehnologiei înalte și al economiei verzi. Pentru realizarea acestuia, fiecare dintre cele 16 țări ECE trebuie să trimită proiectele, în funcție de specificul lor,  următoarelor bănci chineze: China National Development Bank, China Import and Export Bank, Industrial and Commercial Bank of China, Bank of China, China Construction Bank și Citic Bank.

Banca de Export-Import a Chinei (China Import and Export Bank) este cea care își va asuma în principal furnizarea de finanțe, cu o dobândă scăzută, care va varia de la 1% la 3% . Investițiile vor fi făcute în cele 16 țări, iar companiile chineze vor participa direct la aceste proiecte. În acest scop, companiile chineze trebuie să dezvolte cel puțin 80% din proiectul căruia îi este destinat împrumutul, dacă proporția capitalului chinez o depășește pe cea a țării beneficiare. În cele din urmă, împrumuturile pe 15 ani care acoperă cel puțin 85% din investiția proiectului vor fi extinse la 20 de ani, atâta timp cât există garanții suverane din partea statului beneficiar.

2. Fondul de cooperare pentru investiții între China și țările ECE 

Acesta reprezintă o altă măsură prezentată de Wen Jiabao în cadrul aceluiași summit menționat mai sus. În acest caz, banca desemnată responsabilă pentru execuția și supravegherea acestui fond în anul 2013 este Banca de Export-Import a Chinei. Prima fază de colectare s-a încheiat cu un total de 435 milioane USD. În a doua fază de colectare, fondul avea deja 1 miliard USD.

Sumele acestea sunt destinate în principal proiectelor de telecomunicații, infrastructură, energie, educație și sănătate celor 16 țări membre europene. Până în prezent, fondul a servit la dezvoltarea a 10 proiecte cheie în cadrul inițiativei „Centura și Drumul”.

3. China – CEEC Financial Holding Company Limited

În anul 2015, în timpul celui de-al patrulea summit al grupului „16+1”, a fost înființată China – CEEC Financial Holding Company Limited pentru a îmbunătăți interconectarea și capacitatea de producție a țărilor membre „16+1”. Fondul inițial a ajuns la 10.000 de milioane de euro, obiectivul fiind acela de a ajunge la 50.000 de milioane de euro pentru a fi folosit pentru finanțarea proiectelor. Acest fond își propune să implementeze îmbunătățiri în domeniile infrastructurii, tehnologiei înalte și produselor de larg consum care să cuprindă întreaga piață a țărilor europene care susțin interesele grupului„16+1”. Pentru a strânge bani, Fondul negociază activ cu companii și instituții financiare chineze și europene care sunt considerate potențiali investitori.

4. Fondul de cercetare privind relațiile dintre China și țările ECE

Este o altă măsură dintre cele douăsprezece inițiative prezentate la summitul de la Varșovia. Cu acest fond, pentru care China alocă 2 milioane RMB în fiecare an, sunt finanțate schimburi academice și instituții de cercetare academică. Fondul este deja în funcțiune de zece ani și are o mare contribuție în ceea ce privește schimbul de studenți și sponsorizează, în același timp, diferite seminarii și cursuri.

Trebuie menționat, de asemenea, faptul că mai multe bănci (Banca Chinei, Banca Industrială și Comercială a Chinei, Banca Populară a Chinei) și-au deschis sucursale în unele țări ECE. Ungaria, Polonia, Cehia, Serbia, Romania au deja sucursale ale Băncii Chinei (Bank of China).

În plus, în 2015, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a dat aprobarea ca R.P Chineză să se alăture acesteia, ceea ce înseamnă că aceasta din urmă a cooperat în mai multe proiecte pentru BERD în regiunea Europei Centrale și de Est. Totodată, în ceea ce privește aportul de capital și ajutorul pentru dezvoltare, China, ca orice alt membru are grijă să își îndeplinească obligațiile față de BERD.

În loc de concluzie

            Ceea ce este de urmărit e evoluția formatului „16 +1” după încheierea războiului din Ucraina, indiferent cum va arăta finalul, căci goana după resurse și foamea de finanțări va fi, atunci, acută. Beijingul are bani și așteaptă, probabil, la cotitură, știind că, până la urmă, tot la confruntarea majoră pe axa SUA-China se va ajunge. Ce vedem acum, în Ucraina, este doar o etapă în perspectiva acelei confruntări.

*Paula TOMA este cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și coordonatoarea proiectului „China la zi”.

One thought on “Ce vrea China în Europa de Est? „Centura și drumul” în variantă regională

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *