În perioada 20-22 martie (luni-miercuri), la invitația președintelui rus Vladimir Putin, Xi Jinping a efectuat o vizită de stat în Moscova, făcută publică chiar cu câteva zile înainte (17 martie) de către purtătorul de cuvânt al MAE al Chinei. Despre vizită, a se vedea materialul CSSR aici. Cu acest prilej, președintele Putin a declarat că „sunt binevenite companiile chineze să le înlocuiască pe cele occidentale”. Unul dintre subiectele discutate a fost cooperarea dintre China și Rusia în domeniul energiei, cu precădere proiectul gazoductului „Puterea Siberiei 2”, în legătură cu care presa de la Beijing a constatat că „Mongolia stârnește îngrijorări”.
În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm un articol relevant din presa chineză, tradus din limba sursă.
Foto: Președintele rus, Vladimir Putin , Sursa: aici
Putin: Companiile chineze sunt binevenite să le înlocuiască pe cele occidentale. În timp ce cooperarea în domeniul gazelor naturale este aprofundată, Mongolia stârnește îngrijorări
Există o altă veste bună în ceea ce privește cooperarea în domeniul energiei între China și Rusia. Recent, în timpul dialogului cu partea chineză, Putin a declarat că au fost demarate noi negocieri în ceea ce privește realizarea proiectului gazoductului „Puterea Siberiei 2” („Power of Siberia 2”) .
De fapt, ideea rușilor de a aprofunda cooperarea cu partea chineză în domeniul gazelor naturale nu reprezintă o noutate, ea există de mai mulți ani. În prezent, sub sancțiunile impuse de țările europene, Rusia este în mod natural mai dornică de a lăsa China să devină cel mai mare cumpărător de gaze naturale în locul Europei. Cu toate acestea, în acest plan, Mongolia este în mod evident un element de instabilitate.
Foto: Construcția unei conducte de gaze naturale ruso-chineze care tranzitează Mongolia va începe în 2024. Conducta „Power of Siberia-2” (cu linie punctată pe hartă), care va livra pentru prima dată gaz către Europa din câmpurile din vestul Siberiei în China, are ca dată țintă să fie funcțională în 2030. Sursa aici.
Construcția proiectului gazoductului „Puterea conductei Siberia 2” va începe în 2024
În septembrie 2022, au început oficial lucrările de proiectare a gazoductului „Puterea Siberia 2”. Conducta trece prin Mongolia și are o lungime totală de aproximativ 6.700 de kilometri. Dacă construcția va începe în 2024, se preconizează că va fi finalizată în 2029.
Înainte de acest gazoduct, cea mai importantă conductă de gaze naturale din Rusia a fost, fără îndoială, Nord Stream 2. Această conductă se întinde pe Marea Baltică și leagă Rusia de Germania. Volumul anual de transport al gazelor naturale poate ajunge la 55 de miliarde de metri cubi, însă de la izbucnirea conflictului, Nord Stream 2 a fost abandonată, ceea ce a însemnat o mare lovitură pentru economia Rusiei. Implementarea proiectului gazoductului „Puterea Siberia 2” le-a dat noi speranțe.
Foto : Gazoductul „Puterea Siberia 2”, Sursa:aici
Potrivit relatărilor de presă, odată ce gazoductul va fi gata, Rusia va transporta 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în China în fiecare an și, în același timp, volumul de transport al conductei nr. 1 va crește la 20 de miliarde de metri cubi pe an. Până atunci, Rusia nu va trebui să-și facă griji cu privire la exporturile de gaze naturale.
Relația sensibilă dintre Mongolia și Rusia
În acest proiect de cooperare în domeniul gazelor naturale, Mongolia este un element de instabilitate, iar relația dintre Rusia și Mongolia este foarte sensibilă.
Doar cu instigarea și ajutorul Uniunii Sovietice, Mongolia Exterioară a reușit să devină independentă. În următorul aproape un secol de întrepătrundere și transformare culturală, sentimentul de înțelegere și cunoaștere între Mongolia și Uniunea Sovietică a fost, de asemenea, consolidat continuu, iar relația dintre cele două țări a devenit mai strânsă.
Cu toate acestea, după izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, atitudinea Mongoliei a suferit modificări subtile. Pentru a „izola” Rusia, țările occidentale conduse de Statele Unite au exercitat frecvent presiuni asupra țărilor neutre. Pakistanul și Cambodgia, vecinii Chinei, nu au putut rezista presiunii din Occident și s-au îndreptat către Ucraina. Recent, Mongolia, care a menținut întotdeauna cu fermitate o atitudine neutră, și-a exprimat brusc nemulțumirea față de Rusia.
Foto: Prim-ministrul mongol Oyun Erden, Sursa: aici
Ori, apariția acestor voci nemulțumite, ține până la urmă de economie. Pe de o parte, din cauza controlului traficului aerian al Rusiei asupra Statelor Unite și Europei, aceste țări nu pot decât să ocolească, iar „taxele de tranzit” obținute au dispărut. Pe de altă parte, Mongolia este foarte dependentă de Rusia în ceea ce privește consumul de energie, iar sancțiunile SUA asupra companiilor de energie și băncilor ruse au cauzat dificultăți în tranzacțiile dintre Rusia și Mongolia, generate de slaba funcționare a lanțului de aprovizionare și lipsa pe termen lung a multor produse de primă necesitate, precum motorina și echipamentele miniere.
Într-un interviu, prim-ministrul mongol Erden a acuzat Rusia de multe ori. Ceea ce este și mai interesant este că acesta și-a dezvăluit ulterior supușenia față de Occident și a trasat în mod deliberat o linie între China și Rusia.
Atenție la elementul de instabilitate prezentat de Mongolia
Când China și Rusia se pregătesc să promoveze aprofundarea cooperării, brusc, atitudinea Mongoliei s-a schimbat, ceea ce în mod inevitabil va avea un impact asupra cooperării sino-ruse în domeniul gazelor naturale. Mai mult de atât, încă din 2012, Mongolia era foarte apropiată de NATO, de aceea este foarte probabil să cadă sub presiunea Occidentului.
Fiind singurul loc prin care trece conducta „Puterea Siberiei 2”, Mongolia va reprezenta o amenințare uriașă pentru China și Rusia în cazul în care se va întoarce împotriva lor. Acesta constituie un aspect important la care China și Rusia trebuie să fie vigilente înainte de continuarea cooperării.
Sursa: aici, 22 martie 2023.
Traducere realizată de Paula Toma, cercetător la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și coordonator al proiectului „China la zi”.