Panopticonul chinez: „Bună guvernare digitală” (smart governance) și „netizens”

Sursa: Kayla Blomquist, „China’s Push for Cybersecurity”

Henrieta Șerban*

Digitalizarea reprezintă o miză importantă pentru guvernarea și dezvoltarea unei țări de dimensiunile și complexitățile Chinei. Emergența publicului „netizens”, publicul adecvat format din cetățeni ai bunei guvernări digitale, face procesul fezabil, deschizând ușa și pentru „statul e-weberian chinez”.

Modernizarea Chinei, în general, și modernizarea guvernării, inclusiv, se bazează pe digitalizare; inițiată încă din anii 2015-2016 și înțeleasă ca direcție de forță în China a domeniului numit Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC/IT&C). Digitalizarea și TIC determină schimbări instituționale și anumite dezvoltări specifice în plan politic. Studiile arată că „[r]evizuirea structurii de guvernanță și a politicii digitale din anii 1980 prezintă un model de guvernanță digitală condusă de stat. Modelul  confirmă faptul că statul a inclus izolarea ca strategie de digitalizare, dar este, de asemenea, dornic să faciliteze tehnologia digitală pentru dezvoltarea economică și buna guvernare în ramura executivă a guvernului.”

Ce fel de izolare? Față de influențele nocive, în principal externe, dar și interne. Direcția de forță a „bunei guvernări digitale” indică posibilitatea constituirii unui stat e-weberian chinez (regularizat, centralizat și raționalizat la extrem). Într-un astfel de stat agenții individuali locali, prea puțin independenți, ar fi strict controlați de o birocrație extinsă, rațională, digitalizată, utilă și, în consecință, acceptată de cetățeni, deveniți cetățeni beneficiari ai bunei guvernări digitale sau netizens.

Viziunea Partidului Comunist Chinez (PCC) privind buna guvernare digitală are drept scop realizarea unei situații ideale – o suveranitate cibernetică chineză, cyber sovereignty– în care China s-ar baza în mod majoritar sau chiar exclusiv pe sine, iar autoritățile chineze ar controla extensiv internetul.

În acest sens, dezvoltarea serviciilor guvernamentale chineze este incomparabil mai avansată decât în statele cele mai dezvoltate de pe glob, infrastructura digitală este solidă, cetățenii și sectorul privat au avantaje indiscutabile, economia digitală prosperă iar accesul la bunuri de tot felul și la servicii publice îmbunătățite este excelent. Toate aceste aspecte sunt cultivate ca noi surse de legitimitate pentru PCC.

Sursa: LabGRIMA

Guvernarea unei țări de întinderea, complexitatea și rata de dezvoltare a Chinei trebuie să dezvolte cât mai mult oportunitățile oferite de e-birocrație. De la sfârșitul anului 2019, guvernul chinez are în lucru construcția unui ecosistem de baze de date publice sub eticheta de „internet + monitorizare”, în care vor fi colectate diverse puncte de date privind comportamentul companiilor, organizațiilor neguvernamentale, persoanelor fizice și instituțiilor publice. În acest sens, remarcabil este Sistemul de credit social al Chinei, care urmărește conformitatea persoanelor, companiilor și instituțiilor cu legile și reglementările sub numere de identificare unificate.

Digitalizarea are un rol important și în asigurarea securității naționale, jucând un rol important deopotrivă în securitatea cibernetică (securitate TIC și prin intermediul TIC) și cea  culturală (informare, diplomație culturală, propagandă, dar și „curățarea” internetului de idei, tensiuni și informații dăunătoare partidului).

Un prim aspect important a impus stabilirea unui sistem instituțional pentru managementul digitalizării. Ideea acestui e-management este ca cetățenii „să nu trebuiască să vină în persoană la instituțiile statului mai mult decât o singură dată”: verificarea online a identității, recunoașterea facilă, reprezintă un câștig de timp extraordinar pentru oameni, nemaifiind puși în situația să străbată mari distanțe pentru a-și rezolva problemele. Totodată, aplicarea digitalizării reprezintă în primul rând o modalitate eficientă de a optimiza poziția Chinei prin raportare la puterile lumii, pentru expansiunea economiei, alimentată de opțiunile internetului, conducând la creștere economică și prin oportunitățile de management pentru autoritățile chineze: prin controlul sporit, prin cenzură și supraveghere.

Digitalizarea Chinei impune dezvoltarea unei independențe tehnologice chineze, iar administrația președintelui Xi Jinping a pus la punct un sistem instituțional pentru managementul spațiului cibernetic și al tehnologiilor digitale.  Acest tip de management vizează o zonă amplă, de la supravegherea și administrarea legislației în materie, mereu în expansiune, până la politicile concrete, necesare funcționării spațiului cibernetic și al digitalizării. Actorii economiei digitale sunt educați și disciplinați, platformele de afaceri sunt administrate îndeaproape și, în general, navigatorii pe internet sunt supravegheați și, după caz, mobilizați.

Arta conducerii se îmbină cu arta supravegherii tehnologiilor digitale cheie și controlul informațiilor transmise, dar acest lucru nu descurajează utilizatorii. Guvernul s-a implicat cu succes în dezvoltarea infrastructurii de rețea, iar utilizatorii apreciază eforturile bunei guvernări digitale. Spre ilustrare, un proiect de anvergură în acest sens presupune digitalizarea tuturor documentelor locale, urmând a fi incluse în China Digital Library Project.

În 2021, numărul cetățenilor utilizatori de internet  chinezi (netizens) a trecut de un miliard, ceea ce înseamnă o cincime din utilizatorii globali, iar rata penetrării acestor noi tehnologii în populație a depășit 70%. În luna mai 2021 erau instalate 819.000 unități de telecomunicații de viteză 5G.

Sursa: Jr Ng, „China Broadens Cyber options”

Digitalizarea reprezintă un instrument redutabil de accelerare a reformelor instituționale în zone precum asigurările sociale și sănătatea. Astfel de beneficii au fost realizate și putem considera că au fost multiplicate prin noul sistem digital de asigurări sociale care a facilitat accesul la beneficii specifice pentru mai mult de 460 de milioane de cetățeni chinezi.

Tendințele de dezvoltare a orașelor inteligente din China, smart cities, se manifestă de sus în jos, în sensul că sunt facilitate de investițiile guvernamentale și, în general, se armonizează cu modelele de dezvoltare regională; o zonă de interes în acest sens este litoralul de est al Chinei, mai dezvoltat sub aspect economic.

Estimările dimensiunii pieței de soluții pentru orașe inteligente este variabilă și în continuă schimbare, dar companiile chineze de consultanță au fixat în mod optimist piața la o evaluare de 7,9 trilioane RMB (1,1 trilioane USD) în 2018 și au proiectat o rată de creștere anuală compusă de 33% între 2018 și 2022. Direcțiile principale de interes pentru autoritățile municipale chineze implicate în dezvoltarea orașelor inteligente vizează transportul, serviciile publice, siguranța publică, educația, asistența medicală și protecția mediului.

Strategia din 2015, desfășurată sub denumirea „China sănătoasă”, a inclus consultații online și alte servicii electronice cu rolul de a conecta pacienții și doctorii mult mai eficient și mult mai ieftin. Aceasta reprezintă o cale de urmat, dat fiind și tendința de îmbătrânire a populației Chinei, ca urmare a politicii copilului unic.

Țelul smart governance  este „modernizarea socialistă și întinerirea națională”: China a înregistrat evoluții remarcabile în digitalizare, în special în ultimul deceniu. Orașele digitalizate, cum este și orașul Fuzhou, se bazează pe dezvoltarea unor multiple servicii disponibile prin aplicații – de la cumpărarea biletelor pentru transportul în comun, la inițierea unor afaceri, administrarea conturilor de asigurări sociale, sau plata vizitelor la doctor, a electricității și altele. China este considerată încă din 2020 un lider în inițiativele privind orașele inteligente (smart cities initiatives), cu aproximativ 800 de orașe inteligente în fază de proiect sau deja funcționale reprezentând jumătate din numărul acestora la nivel mondial. 

Orașele inteligente constituie în China o adevărată strategie națională de administrare a  orașelor și a spațiilor publice. Agenția chineză de știri Xinhua prognoza o victorie a „cursei globale către constituirea societății inteligente bazată pe analiza de date”.

Tendințele de dezvoltare a orașelor inteligente din China se manifestă de sus în jos, în sensul că sunt facilitate de investițiile guvernamentale și, în general, se armonizează cu modelele de dezvoltare regională; o zonă de interes în acest sens este litoralul de est al Chinei, mai dezvoltat din punct de vedere economic.

Supravegherea chineză prin digitalizare își are rolul său managerial rezonabil pentru a extinde, îmbunătăți și automatiza colectarea și analiza informațiilor cât și pentru scopul strict politic reprezentat de supravegherea în masă (prin IoT, internetul mobil, cloud computing și big data). O mare parte din implementarea acestei „supravegheri inteligente” are loc la nivel local, deși programele locale de supraveghere folosesc din ce în ce mai mult informațiile și resursele rețelei la nivel național.

Modernizarea și standardizarea echipamentelor de supraveghere în sistemele din diferite regiuni și localități din China ridică dificultăți, astfel că pe lângă tehnologii, se folosesc și voluntari pentru a monitoriza acțiunile populației generale și pentru a spori supravegherea orașelor inteligente. Demersul se numește „apărare în masă, guvernare în masă” (群防群治) și se înscrie într-o tradiție de acțiune a Partidului Comunist Chinez (PCC), potențată acum de utilizarea sporită a tehnologiilor orașelor inteligente.

Sursa: „Governing Cyberspace: State Control vs. The Multistakeholder Model”

Partidul Comunist Chinez nu dorește doar să monitorizeze, să modeleze și să canalizeze comportamentul online, ci își propune să monitorizeze și să controleze și comportamentul offline al cetățenilor, printr-un sistem stratificat de platforme de monitorizare și supraveghere. Un indicator cheie este numărul tot mai mare de orașe sigure și comunități rezidențiale, unde s-a îmbunătățit guvernanța socială, dar și supravegherea, cu un accent puternic pe asigurarea „stabilității sociale”.  Intenția PCC de a implementa 626 de milioane de camere video până în 2020, extinderea adoptării inteligenței artificiale și protecția drepturilor civile inexistente din punct de vedere funcțional pun bazele realizării unui măreț panopticon digital chinez. China a realizat cea mai cuprinzătoare acoperire a supravegherii populației din lume, prin digitalizare: recunoașterea facială este aplicată pe scară largă în practică și este încurajată dezvoltarea poliției inteligente, bazată pe inteligență artificială. Succesul Chinei în limitarea pandemiei de Covid-19 a evidențiat această acoperire, dar a și legitimat la nivel intern supravegherea pe scară largă.

Sursa: James Palmer, „Will China Use Covid-19 Health Apps to Creack Down on Dissent?”

Intensitatea controlului este cea mai mare în regiunile minoritare, cum ar fi Xinjiang și Tibet, unde identitățile distincte ale grupurilor minoritare etnice și religioase sunt văzute ca o amenințare latentă la adresa securității statului. Măsurile din Xinjiang includ, de exemplu, instalarea forțată de spyware și monitorizarea continuă a dispozitivelor mobile, dar se folosesc și aplicații prin care cadrele și alt personal public furnizează informații în mai multe baze de date, în special în Platforma de operațiuni comune integrate. soluții digitale pentru a introduce informații și a ajuta la aplicarea politicii, la identificarea riscurilor, la rezolvarea problemelor și la prevenirea protestelor.

În plus, numeroase aplicații și platforme încearcă să mobilizeze cetățenii pentru alertarea autorităților cu privire la comportamente suspecte, de exemplu, sau, chiar să raporteze eșecurile ideologice, cum ar fi o înțelegere „incorectă” a partidului și a contribuțiilor sale istorice.

Deocamdată, nivelurile de automatizare din cadrul diferitelor inițiative de supraveghere, în special cele care sunt parțial construite la nivel local, rămân relativ scăzute, direcția de dezvoltare vizând stabilirea unor standarde optime la nivel național și o mai bună integrare a surselor de date.

Iată o imagine curentă a dezvoltării din perspectiva direcțiilor digitalizării, conform Mercator Institute for China Studies (MERICS): tehnologiile cheie de tipul științelor cuantice ale informației, circuitele integrate, cloud computing, Big data, internetul lucrurilor, internetul industrial, tehnologia informatică în domeniile financiar și guvernamental (blockchain), IA, realitatea virtuală și augmentată susțin transporturile smart, exploatarea smart a resurselor, manufacturile smart, agricultura smart, resursele de apă smart, educația smart, asistența medicală și medicina smart, cartierele smart, electrocasnicele smart și serviciile guvernamentale smart completează imaginea unei digitalizări în plină expansiune din ce în ce mai sofisticată și mai responsivă.

*Henrieta Șerban este cercetător științific în cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.