În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat de Global Times, cu privire la prima temă abordată în cadrul Conferinței anuale 2024 Global Times, organizată la sfârșitul lunii decembrie 2023 la Beijing. Un eveniment de marcă și reprezentativ la nivelul comunicării publice din China prin mesajele transmise, a cărei temă a fost „Modernizarea cu specific chinez și abordarea schimbărilor centenare” (“中国式现代化 破解百年变局,Zhōngguó shì xiàndàihuà pòjiě bǎinián biànjú”).Peste o sută de personalități din China și din străinătate, experți și academicieni, și-au exprimat punctele de vedere cu privire la implicațiile modernizării Chinei la nivel mondial și au analizat ce poate face China pentru a rămâne pe această cale (*a modernizării) și pentru a depăși diferitele provocări în 2024.
Menționăm că Global Times este un ziar tabloid zilnic, cu versiune atât în limba chineză, cât şi în engleză, considerat apropiat de cercurile naționaliste chineze, de unde și alura comentariilor sale. Are un centru global de cercetare şi analiză a opiniei publice, cât şi două reviste – Life Times (pinyin: Shēngmìng shíbào,《生命时报》) și Satire and Humor (pinyin: Fèngcì yǔ yōumò《讽刺与幽默》). Redactorul-şef al acestui ziar este Hu Xijin, un formator de opinie publică de mare importanţă în China continentală.
Conferințele Anuale Global Times au avut loc de 13 ani consecutiv, devenind un eveniment extrem de important pentru cercurile academice și mass-media în dezbaterea unor subiecte fierbinți despre China și despre problemele internaționale.
Principalele subiecte dezbătute în cadrul acestui eveniment au fost:
I „Populație, industrie și piață: logica de bază a modernizării chineze”;
II „Dezvoltare, securitate și civilizație: mentalitatea la nivel mondial cu privire la modernizarea Chinei”
III „Conflict, concurență și cooperare: modernizarea Chinei în mediul extern”
IV „Inovație, tehnologie și schimburile de oameni: viziunea modernizării Chinei în viitor”.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
Populația, industria și piața: logica de bază a modernizării chineze
– primul subiect dezbătut de experții chinezi în cadrul conferinței anuale Global Times 2024 –
Înțelegerea modernizării cu specific chinez din perspectiva populației
Yang Xuedong, profesor la Departamentul de Științe Politice din cadrul Universității Tsinghua: Pentru a înțelege logica de bază a modernizării cu specific chinez, trebuie să începem cu populația. Ea este principalul element în înțelegerea unui fenomen politic. Când discutăm despre modernizare, ne referim la modernizarea unui grup. Fără înțelegerea populației și a grupului, este imposibil să se dezvolte o cale spre modernizare. În plus, oamenii sunt un element activ. Când discutăm despre modernizare, luăm, de asemenea, în considerare, cum să angajăm un astfel de grup specific în acest proces.
De ce credeți că, din perspectiva oamenilor, pot exista căi diferite spre modernizare? Pentru că există procese diferite, care transformă populația în popor și, apoi, pe căi multiple se cristalizează în voința comună a oamenilor. Există multe căi spre modernizare, unele de succes, altele nu. Calea spre modernizarea de succes constă în a permite oamenilor să devină stăpânii țării, formând un consens politic, și de a genera acțiuni colective. Toate căile spre modernizarea de succes sunt capabile să integreze masiv populația, indivizii și sentimentul public.
Lu Jiehua, profesor la Departamentul de Sociologie din cadrul Universității Peking: Modernizarea cu o populație mare are trei caracteristici principale. În primul rând, reprezintă o nouă formă de civilizație care va remodela sistemul de discurs dominat de modernizarea occidentală. Pe baza experienței unice a modernizării în stil occidental, țările dezvoltate au format un sistem de discurs dominat de Occident. Modernizarea unei țări cu o populație atât de mare precum cea a Chinei, va urma, fără îndoială, o nouă cale cu specific chinez și va crea o nouă formă de civilizație (*cu caracteristici chinezești), bazată pe populație și pe condițiile naționale.
În al doilea rând, nu se împrumută pur și simplu practicile modernizării occidentale, ci se pune un accent mai mare pe indivizi. Pentru a realiza modernizarea într-o societate cu peste 1,4 miliarde de oameni, este necesar să ne bazăm pe indivizi înalt calificați. Modalitățile de gândire, valorile și comportamentele indivizilor evoluează, de asemenea, constant în procesul de modernizare. Iar modernizarea individuală este premisa și destinația modernizării generale.
În al treilea rând, modernizarea susținută de o populație mare va deveni un avantaj uriaș și o forță motrice pentru calea modernizării chineze. O populație mare reprezintă un spațiu de piață vast și un potențial imens de consum. În trecut, cantitatea de forță de muncă era privită în mare parte ca un dividend demografic. Odată cu creșterea demografică, populația uriașă va juca un rol important în transformarea și modernizarea structurii de consum pe parcursul procesului de modernizare, accelerând construirea unui nou model de dezvoltare cu circuit intern și internațional, cele două potențându-se reciproc.
Yuan Xin, profesor la Facultatea de Economie din cadrul Universității Nankai: Prima ședință a Comisiei din cadrul celui de-al 20-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), desfășurată pe data de 5 mai 2023, a evidențiat procese de scădere a fertilității, de îmbătrânire a populației și de diferențieri regionale în creșterea și scăderea numărului de locuitori. Trebuie să avem o înțelegere de ansamblu și o viziune corectă asupra noii situații privind dezvoltarea populației Chinei.
În primul rând, rata scăzută a natalității. Din 1950-1960 până în prezent, numărul mediu de copii per familie a scăzut de la 6 până la 1,1. În același timp, nivelul de sănătate al locuitorilor Chinei a continuat să se îmbunătățească, speranța medie de viață crescând de la 35 de ani în 1949 la 78,2 ani în 2021, iar indicatori de sănătate precum rata mortalității infantile, rata mortalității sub 5 ani și rata mortalității materne au scăzut la 5,0‰, respectiv 7,1‰ și 16,1/100.000. Am intrat în epoca longevității.
În al doilea rând, îmbătrânirea populației. La sfârșitul anului 2022, numărul persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste a depășit 280 de milioane, reprezentând 19,8% din populația totală, ceea ce indică faptul că am intrat într-o societate cu vârsta moderată. Structura de vârstă a întregii populații din China se schimbă și ea. Populația copiilor și a adolescenților depășește în prezent 250 de milioane și ar putea scădea la mai puțin de 150 de milioane până la mijlocul acestui secol. Vom trece treptat de la o societate axată pe creșterea copiilor la una centrată pe îngrijirea vârstnicilor.
În al treilea rând, creșterea, scăderea și distribuirea populației la nivel regional. De la implementarea politicii de reformă și deschidere, fluxul liber al populației și al forței de muncă din China a devenit din ce în ce mai activ. Populația totală de migranți a crescut de la 221 milioane în 2010 la 376 milioane în 2020, o creștere netă de 69,7% în 10 ani. În 2021, populația migratoare a continuat să se extindă la 384 de milioane de oameni, reprezentând aproximativ 27,2% din populația totală a Chinei.
Acest lucru înseamnă că mai mult de un sfert din populație a migrat, o mare parte din aceasta deplasându-se în zonele dezvoltate din punct de vedere economic, precum zonele urbane sau zona de est a Chinei. Până la sfârșitul anului 2022, rata de urbanizare a populației permanente a Chinei a ajuns la 65,22%. Urbanizarea a revitalizat distribuția spațială a forței de muncă, a activat rata de participare a muncii și productivitatea însăși a forței de muncă, iar nivelul de urbanizare a continuat să se îmbunătățească.
De asemenea, trebuie subliniat că îmbunătățirea calității populației Chinei este semnificativă. În 2022, rata brută de înscriere în învățământul liceal a crescut la peste 90%, iar rata brută de înscriere în învățământul superior a ajuns la 59,6%. China a intrat constant în etapa de popularizare a învățământului superior. Numărul de solicitanți la examenul de admitere la facultate din 2019 și numărul de studenți care au absolvit în 2021 a depășit 10 milioane. Am intrat, de asemenea, într-o eră a „dublelor milioane” de solicitanți și absolvenți. Putem spune că numărul absolvenților de universități din China este cel mai mare din lume. Din 1,412 miliarde de oameni, aproximativ 240 de milioane sunt absolvenți de facultate și aproape 1 din 6 persoane sunt studenți la universitate. Calitatea globală a populației s-a îmbunătățit mult, iar capitalul uman a devenit o nouă sursă de energie pentru modernizarea Chinei.
Aceste patru aspecte aduc atât oportunități, cât și provocări. Cum să se profite pe deplin de oportunități și cum să se răspundă calm provocărilor este o problemă importantă, care merită atenție în procesul de modernizare a Chinei.
Integrarea dezvoltării economiei de argint cu modernizarea
Lu Jiehua: Tema conferinței de anul acesta este „Modernizarea cu specific chinez și abordarea schimbărilor centenare”. Cum ar trebui depășit blocajul populației? În primul rând, trebuie să schimbăm mentalitatea potrivit căreia China este o societate tânără și să gândim din perspectiva unei societăți îmbătrânite.
În al doilea rând, ar trebui să stimulăm pe deplin vitalitatea și forța motrice a populației. Luând ca exemplu încurajarea nașterii, toți factorii trebuie promovați. Încurajarea nașterii nu ar trebui doar să încurajeze nașterea celui de-al doilea și al treilea copil, ci și să se concentreze pe încurajarea nașterii primului copil. Numai după nașterea primului copil poate exista un al doilea sau al treilea copil. Aceasta înseamnă „minim un copil, ajungerea la doi copii, pregătirea pentru al treilea copil”. În plus, nu ar trebui să punem accent doar pe naștere, creșterea copiilor și educație, ci să luăm în considerare și aspecte precum pensia, îngrijirea medicală și angajarea.
În al treilea rând, pentru a promova dezvoltarea economică și socială, trebuie să trecem de la dividendele demografice cantitative la profitarea de dividende demografice calitative, cum ar fi eliberarea dividendelor educației, dividendelor de gen, etc. Luând ca exemplu dividendul de gen, în noua etapă a dezvoltării populației, trebuie să creăm un mediu social favorabil femeilor, să sprijinim participarea lor la muncă și la activitățile sociale și, mai mult de atât, să obținem noi beneficii economice prin egalitatea de gen pe mai multe niveluri, pentru a îmbunătăți eficiența operațiunii sociale și nivelurile de dezvoltare economică.
În al patrulea rând, China este într-un proces de urbanizare rapidă. Potrivit datelor celui „de-al șaptelea recensământ” național al populației, populația migrantă a Chinei a ajuns la 376 de milioane, reprezentând aproape un sfert din populația totală. Aceasta este o forță motrice uriașă pentru dezvoltarea ei socială și economică. Eforturile sporite de promovare a cetățeniei și de a oferi servicii publice de bază migranților vor avea un efect pozitiv asupra dezvoltării populației.
Yuan Xin: Populația Chinei va continua să rămână numeroasă. Până la mijlocul acestui secol, China va fi în continuare una dintre cele două țări din lume cu o populație uriașă (*prima este India), cu peste 1 miliard de locuitori.
Dividendele demografice ale Chinei nu au dispărut, ci se transformă dintr-un avantaj bazat pe resurse umane, într-un avantaj bazat pe capitalul uman. China a contat de fapt pe dividendele demografice bazate pe resursele umane, pe structura industrială intensivă în muncă și pe rata mare de participare a forței de muncă pentru a crea o rată medie anuală de creștere a PIB-ului de peste 9% timp de aproximativ 40 de ani de reformă și deschidere. Deși avantajul numeric al populației scade, el încă există într-o anumită măsură. Mai important, calitatea populației Chinei se îmbunătățește. Zeci de milioane de absolvenți de facultate și aproximativ 4 milioane de absolvenți de colegii tehnice în fiecare an vor deveni noua forță motrice pentru dezvoltare economică a Chinei în viitor.
Dacă astfel de oportunități demografice pot fi transformate în dividende demografice depinde de luarea deciziilor economice și de mediul de dezvoltare economică. Unul dintre cei mai importanți factori este angajarea. Pe măsură ce oportunitățile demografice ale Chinei se transformă, mijloacele de recoltare a dividendelor demografice ar trebui să se transforme în consecință. De pildă, economia de argint. Am intrat într-o societate care îmbătrânește moderat, ceea ce este o oportunitate de a dezvolta o economie de argint și industrii îmbătrânite.
Lu Jiehua: O populație îmbătrânită înseamnă că durata de viață a oamenilor a crescut. Societatea și economia Chinei se dezvoltă constant, calitatea vieții oamenilor continuă să se îmbunătățească, iar nivelul veniturilor și puterea de consum a persoanelor în vârstă au crescut, de asemenea. Prin urmare, în epoca longevității, există o cerere uriașă de consum în ceea ce privește economia de argint. Economia de argint nu se limitează la serviciile sociale tradiționale, cum ar fi asistența medicală, ci include și servicii mai moderne, cum ar fi asigurările. Pentru dezvoltarea economiei de argint, combinarea economiei de argint cu economia digitală este foarte importantă. Mai mult decât atât, economia de argint constituie un proces care acoperă cursul complet al vieții omului. Acum nu doar persoanele de peste 60 de ani acordă atenție serviciilor moderne oferite persoanelor în vârstă, ci și mulți oameni de vârsta de 30, 40 și 50 de ani încep să acorde atenție acestui lucru. Pentru dezvoltarea economiei de argint, combinarea economiei de argint cu economia digitală este foarte importantă.
Fang Ning, profesor în cadrul Universității Sichuan/Chair proffesor at Sichuan University:
Pentru a dezvolta economia de argint, putem începe prin a gestiona bine casele de bătrâni. Din câte știu, potrivit unora, cei care își duc părinții la azil au probleme de caracter. Putem schimba treptat această concepție greșită prin valorificarea rolului exemplar al căminelor pentru seniorii cu servicii superioare.
Yuan Xin: Economia de argint nu înseamnă doar atenția deosebită acordată azilurilor de bătrâni, ci este un sistem în care producția și consumul bunurilor și serviciilor sunt axate pe folosirea potențialului de cumpărare al cetățenilor în vârstă și pe satisfacerea nevoilor lor. Economia de argint nu se referă la participarea persoanelor în vârstă, ci la economia care deservește persoanele în vârstă, incluzând cel puțin șase aspecte majore: cultură, sănătate, îngrijirea vârstnicilor, materiale, servicii și finanțe. Industria financiară ar trebui să fie fundamentul întregii economii de argint.
Stabilirea de aglomerări urbane puternice în regiunile centrale și vestice este crucială
Fang Ning: Fie că este vorba de dezvoltare economică sau de modernizare, dezvoltarea Chinei necesită acum un nou spațiu. Implementarea politicii de reformă și deschidere a obținut un mare succes. China a suferit schimbări zguduitoare. Cu toate acestea, există o problemă care nu s-a schimbat, problema ridicată de geograful chinez Hu Huanyong în 1935 cu privire la Linia Heihe-Tengchong, numită și Linia Aihui-Tengchong. (*瑷珲—腾冲线ài huī—téngchōng xiàn, o linie imaginară care împarte zona Chinei în două părți cu densități contrastante ale populației; ea se întinde de la orașul Heihe în nord-est până la Tengchong în sud, în diagonală peste China). Cu alte cuvinte, în zonele de coastă din sud-estul Chinei, cum ar fi Delta râului Pearl, Delta râului Yangtze, regiunea Bohai Rim, și orașele mari precum Beijing, Shanghai, Guangzhou și Shenzhen, dezvoltarea a fost relativ suficientă. Cu toate acestea, dezvoltarea vastelor regiuni centrale, vestice și nord-estice a rămas în urma zonelor de coastă de sud-est și a marilor orașe. În general, această barieră trebuie să fie depășită, avem nevoie de noi spații de dezvoltare.
Yang Xuedong: În ceea ce privește dezvoltarea, cred că punctul culminant ar trebui să fie urbanizarea. Urbanizarea este cel mai important aspect și o parte crucială a dezvoltării viitoare a Chinei. Nicio țară nu a atins o dezvoltare echilibrată. Toate au făcut progrese în anumite domenii. Pentru o dezvoltare de înaltă calitate a Chinei, este importantă stabilirea deaglomerări urbane. Pe lângă aglomerările urbane de coastă existente,este, de asemenea, crucial stabilirea unora puternice în regiunile centrale și vestice.
Fang Ning: Până acum, „primul val” de industrializare a Chinei s-a concentrat pe orașele de coastă din sud-estul țării. Cred că „al doilea val” de industrializare a Chinei va viza dezvoltarea „Liniei Aihun-Tengchong”. „Linia Aihui-Tengchong”, care se întinde pe mii de kilometri, are resurse naturale uriașe și economice de-a lungul său. Ar trebui să acordăm o deosebită atenție dezvoltării acestei linii pentru a putea avansa spre vest. Statele Unite au avut aceleași probleme la început. Linia lor „ Aihun-Tengchong” era în Munții Apalași. În primele zile, cele treisprezece state ale Americii de Nord erau practic la est de Munții Apalași. Istoricul american Turner a pus accentul pe „mișcarea de expansiune spre vest”, spunând că viitorul Statelor Unite se află în „extinderea vestică”. În cele din urmă, Statele Unite au traversat Munții Apalași și s-au dezvoltat până la Coasta Pacificului. În prezent, San Francisco, Los Angeles, Seattle etc. sunt orașe renumite în întreaga lume. Prin urmare, așa cum spunea Turner atunci, „Mergeți spre vest! Mergeți spre vest! Mergeți spre vest!” Ar trebui, de asemenea, să ne intensificăm eforturile pentru a căuta noi oportunități de dezvoltare în zona vestică.
Utilizarea tehnologiei de ultimă oră pentru a dezvolta în mod activ noi forțe productive
He Weiwen, director al Asociației Chinei pentru Comerț Internațional: Anul 2023 este primul an pentru noi în care promovăm modernizarea cu specific chinez, propusă în cadrul celui de-al XX-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez. Modernizarea cu specific chinez are cinci caracteristici principale: o populație uriașă, prosperitate comună, coordonarea dintre civilizația materială și cea spirituală, coexistența armonioasă a omului cu natura și urmărirea dezvoltării pașnice.
Datorită populației mari, modernizarea cu specific chinez va fi diferită de țările dezvoltate. Adică, calea tradițională de realizare a modernizării sociale prin industrializare poate să nu funcționeze neapărat în China. China are o populație de peste 1,4 miliarde, ceea ce reprezintă mai mult decât populația totală a tuturor țărilor dezvoltate la un loc. Din punct de vedere istoric, țările dezvoltate, în special cele cu o populație de peste 100 de milioane, au realizat modernizarea în principal prin industrializare. Când Statele Unite au realizat modernizarea în 1913, valoarea totală a producției industriale la acel moment era exact echivalentă cu cea a Marii Britanii, Franței și Germaniei la un loc, reprezentând 36% din totalul mondial. În 1968, Japonia a depășit Germania pentru a deveni a doua cea mai mare economie din lume, iar producția sa industrială totală a depășit-o pe cea a Germaniei.
Acum, valoarea producției industriale totale a Chinei a depășit-o pe ce a Statelor Unite, a Japoniei și a Germaniei la un loc. Până în 2035, China va intra în rândurile țărilor dezvoltate moderat, iar PIB-ul pe cap de locuitor va trebui să se dubleze până atunci. Luând în considerare creșterea, PIB-ul pe cap de locuitor al Chinei trebuie să ajungă la 30.000 USD până în 2035, ceea ce înseamnă că PIB-ul total va fi de 42 trilioane USD. PIB-ul Chinei în 2022 a fost de aproape 18 trilioane de dolari, ceea ce a necesitat o creștere de 24 de trilioane de dolari. Pentru a atinge un astfel de obiectiv, nu ne putem baza doar pe industrie, ci trebuie și să dublăm productivitatea muncii a întregii economii naționale. Trebuie să urmărim și să controlăm tehnologiile de ultimă oră din lume, cum ar fi inteligența artificială, datele mari („big data”) și calculul cuantic, și să le aplicăm pe scară largă în industriile primare, secundare și terțiare pentru a dubla productivitatea muncii tuturor angajaților din societate. Numai în acest fel putem promova mai bine China realizarea modernizării.
În al doilea rând, modernizarea cu specific chinez nu se poate rupe de legile și aspectele comune ale dezvoltării. Utilizând cele mai recente tehnologii și îmbunătățind semnificativ productivitatea, putem conduce în nivel social, economic, de producție și de trai, iar modernizarea Chinei va urma în continuare această cale.
În al treilea rând, trebuie să dezvoltăm în mod activ noi forțe productive cu piața ca motor principal și întreprinderile ca organism principal.
În al patrulea rând, trebuie să ne bazăm și pe „două piețe”, și anume, piețele interne și internaționale. Trebuie să consolidăm cercetarea și dezvoltarea independentă pentru piața internă și să realizăm o circulație internă. Pentru piața internațională, ar trebui să absorbim toate resursele excelente din lume și să le injectăm în noi forțe productive. În același timp, China, ca participant activ și promotor al globalizării, trebuie să adere ferm la un nivel ridicat de deschidere și să folosească deschiderea pentru a depăși obstacolele.
Sursa: aici, 25 decembrie 2023.
Material realizat de Paula Toma, cercetător la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).