La scurt timp după reîntoarcerea din China, unde a reprezentat România la etapa internațională a celei de-a 22-a ediții a concursului „Podul Limbii Chineze” pentru studenți, Ștefania Bratu, studentă în anul II la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (FLLS), specializarea Chineză-Engleză din cadrul Universității București (UB) și fostă stagiară a primului stagiu de practică organizat de (CSSR) în perioada octombrie 2022 – ianuarie 2023, a acordat un interviu Paulei Toma, cercetător la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).

„Podul Limbii Chineze” (denumirea în ch.“汉语桥比赛Hànyǔ qiáo bǐsài“) este o competiție de limbă chineză, sponsorizată de Centrul de schimb și de cooperare dintre China și străinătate al Ministerului Educației din China (教育部中外语言交流合作中心,Jiàoyù bù zhōngwài yǔyán jiāoliú hézuò zhōngxīn), cunoscut anterior sub numele de Hanban.
Constituit din două etape/faze – una națională (în special, în țările în care sunt deschise Institutele Confucius), iar cealaltă, internațională – (găzduită în Beijing și într-o altă regiune a Chinei), acest concurs estedestinat studenților, și, recent și elevilor de liceu și celor din școlile primare. Principalul obiectiv al acestei competiții este acela de a stimula entuziasmul și interesul adolescenților străini pentru învățarea limbii chineze, precum și înțelegerea culturii Chinei.
Prima ediție a concursului, destinată studenților (首届“汉语桥”世界大学生中文比赛, Shǒujiè “Hànyǔ qiáo” shìjiè dàxuéshēng zhōngwén bǐsài) a fost organizată în anul 2002, reunind în China, 49 de concurenți din 21 de țări.
Anul acesta (2023), în perioada 16 august – 7 septembrie, a avut loc la Beijing și în regiunea autonomă Guangxi din China, etapa internațională a celei de-a 22-a ediții a concursului „Podul Limbii Chineze” pentru studenți. Aceasta a reunit 138 de concurenți din 120 de țări, printre care s-a numărat și România, care a fost reprezentată în calitate de concurent de Ștefania Bratu, câștigătoarea Marelui Premiu la etapa națională a acestui concurs (*pentru mai multe info. ref. la etapa națională 2023 click aici), și în cea de observator, de Maria Petculescu, câștigătoarea Premiului I. Ambele sunt studente la secția de Limbă Chineză din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, (UB) și foste stagiare ale primului stagiu de practică organizat de CSSR în perioada octombrie 2022- ianuarie 2023.

Redăm mai jos textul integral al interviului:
Paula Toma: Dragă Ștefania, sincere felicitări pentru reușita ta de anul acesta de la etapa națională a concursului „Podul Limbii Chineze”, organizată pe data de 27 mai 2023, la Școala Internațională din București (International School of Bucharest) , și mulțumiri pentru că ai dat curs invitației mele de a ne împărtăși mai multe despre tine și despre experiența trăită în China la concurs, unde ai reprezentat România. Te rog să ne prezinți, pe scurt, parcursul tău și povestea ta cu limba chineză.
Ștefania Bratu: Mulțumesc și eu pentru această invitație! Mă numesc Bratu Ștefania-Raluca, am 21 de ani și sunt studentă în anul II la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, specializarea Chineză-Engleză din cadrul Universității București.

Povestea mea cu limba chineză începe în luna septembrie a anului 2017, la Colegiul Economic „A.D Xenopol” din București, liceul la care am fost admisă. Mă aflam într-o încăpere mare, unde urma să aleg limba pe care doream să o studiez pe parcursul următorilor patru ani. Am fost întâmpinată de foarte multe opțiuni interesante precum: chineză, turcă, spaniolă, franceză și engleză. Dintre toate acestea, limba chineză mi-a atras cel mai mult atenția. Încă din acea perioadă eram foarte pasionată de cultura asiatică, în special de cea a Asiei de Est, așa că am considerat că limba chineză ar fi o alegere potrivită, care presupunea o adevărată provocare. La completarea formularelor necesare am fost primită cu un zâmbet cald de persoana care urma să aibă o mare contribuție în inițierea mea în studierea limbii chineze, doamna profesoară Dimulescu Ana. Dumneaei, împreună cu doamna profesoară, Liu Yang, m-au călăuzit, mi-au insuflat pasiunea pentru China și m-au încurajat să continui pe acest drum, motiv pentru care le voi fi profund recunoscătoare.
Cu toții știm că începuturile nu sunt deloc ușoare, nici mie nu mi-a fost ușor să încep să studiez limba chineză. Totul a fost nou pentru mine, de la tonuri și pronunție, până la ordinea scrierii trăsăturilor fiecărui caracter în parte. Însă tocmai aceste dificultăți m-au ambiționat…Îmi doream să învăț ceva cu totul nou, să învăț despre o cultură nouă, iar asta a fost ocazia perfectă. După primele luni de studiu am început să mă obișnuiesc, să înțeleg modul în care sunt compuse caracterele, iar ceea ce la început mi se părea greu, devenise, treptat, mult mai ușor.

P.T.: Cum a fost să reprezinți România la etapa internațională a acestui concurs? Ne-ai putea descrie experiența din China?
Ș.B.: Când am câștigat Marele Premiu la etapa națională, printre sentimentele de bucurie și de mulțumire, am simțit și mult entuziasm pentru ceea ce avea sa fie cea de-a treia călătorie în China. Vizitasem pentru prima dată China în anul 2019, când am mers într-o tabără de vară, organizată de Institutul Confucius din București și de Universitatea de Studii Politice și Juridice din Beijing (*China University of Political Science and Law, 中国政法大学Zhōngguó zhèngfǎ dàxué). Acea primă experiență mi-a oferit oportunitatea de a descoperi viața de student în marea capitală a Chinei, Beijing, de a participa la cursuri de limbă și de cultură chineză și de a vizita o parte din cele mai faimoase obiective turistice ale orașului: Marele Zid Chinezesc (secțiunea Badaling), Orașul Interzis, Piața Tian’anmen, Strada Qianmen, Parcul Beihai, Parcul Olimpic Districtul de Artă 798. Îmi amintesc și-acum, la fel de clar, primele clipe petrecute în acele locuri minunate! În mod paradoxal, deși tot ce mă înconjura era complet diferit de mediul cu care eram obișnuită, îmi plăcea atât de mult, încât simțeam nevoia de a mă reîntoarce la un moment dat. În ceea ce privește comunicarea în limba chineză, aș dori să subliniez mai întâi diferențele mari de limbă, ceea ce se vorbea la clasă, în sălile de curs, comparativ cu ceea ce se vorbea pe stradă, și că în ciuda acestora și a nivelului meu de începător de pe atunci, nu m-am lăsat intimidată, încercând de fiecare dată când aveam ocazia să inițiez un dialog cu localnicii. Nu înțelegeam toate cuvintele, dar reușeam să deduc înțelesul informațiilor care îmi erau transmise și depuneam toate eforturile pentru a comunica. În felul acesta, învățam cuvinte noi și simțeam că devin, încetul cu încetul, mai fluentă. Privind retrospectiv, pot spune că această primă și scurtă experiență în China a avut o mare contribuție în evoluția mea, atât din punct de vedere al îmbunătățirii abilităților de comunicare în limba chineză, cât și din punct de vedere al dezvoltării mele personale. Momentele petrecute într-un mediu cu totul nou m-au ajutat să devin mai independentă și să înving „acea teamă de necunoscut”, pe care la un moment dat cu toții o „experimentăm”. De asemenea, am avut șansa de a descoperi cu adevărat farmecul și unicitatea Chinei, care au aprins în mine dorința nestăpânită de a mă reîntoarce și de a descoperi mai multe despre această țară cu o civilizație atât de veche, de a vedea și de a înțelege și mai profund diferite aspecte.
În luna iulie a acestui an (*2023), am avut din nou prilejul de a ajunge în China, tot prin intermediul unei tabere de vară, organizată de Institutul Confucius din București, Universitatea de Studii Politice și Juridice din Beijing și Universitatea Taishan. Cu această ocazie, am petrecut două săptămâni în orașul Tai’an, din provincia Shandong, și în Beijing.
Cunoscut pentru peisajele sale naturale uimitoare și celebrul Munte Tai, orașul Tai’an ne-a găzduit în prima parte a taberei. Aici am descoperit noi dimensiuni ale naturii din China, deoarece am fost cazați într-o zonă aflată exact la poalele munților, departe de agitația din centrul orașului. În fiecare dimineață, în drumul nostru spre locurile în care ne erau organizate cursurile, sunetul cicadelor ne călăuzea pe mine și colegii mei pe aleile acoperite de coroanele arborilor. Cu această ocazie, am avut oportunitatea de a vizita obiective turistice precum Muntele Tai și Templul Dai.
Cea de-a doua parte a taberei am petrecut-o la Beijing, unde am avut ocazia să revizitez locuri dragi, precum Strada Qianmen și campusul Universității de Studii Politice și Juridice, dar și să descopăr locuri noi precum Palatul de Vară și o altă secțiune a Marelui Zid Chinezesc (secțiunea Mutianyu). De această dată, conștientizam că exploram orașul de o altă manieră, datorată dobândirii unei înțelegeri mult mai profunde a istoriei și a culturii sale. M-am simțit mult mai pregătită pentru această vizită, și asta datorită abilităților lingvistice care fuseseră între timp îmbunătățite. Absolvisem deja cel de-al doilea an de facultate. Comparativ cu prima mea călătorie în China, am simțit un progres uriaș în dialogul cu localnicii și profesorii, ceea ce m-a bucurat și m-a încurajat nespus de mult!
Participarea mea la etapa internațională a concursului „Podul Limbii Chineze” în perioada 16-28 august 2023 reprezintă cea de-a treia călătorie în această țară minunată, și, totodată, și cea mai recentă. Reîntoarcerea în Beijing a fost precum revederea unui prieten drag. Primele imagini care îmi revin în minte sunt cele din aeroport, unde avusesem deja ocazia de a-i întâlni pe câțiva dintre concurenții, alături de care aveam să îmi petrec următoarele două săptămâni. Ne-am ajutat reciproc în a completa formularele pentru intrarea în țară, ne-am luat bagajele și ne-am îndreptat spre ieșire, unde ne așteptau nerăbdători voluntarii.

Primele patru zile petrecute la Beijing au fost alocate exclusiv vizitării obiectivelor turistice și relaxării. Împreună cu ceilalți 137 de concurenți am vizitat secțiunea Mutianyu a Marelui Zid Chinezesc, Palatul de Vară și Orașul Interzis, momente care au constituit un prilej bun de a ne cunoaște reciproc. Toți concurenții erau prietenoși! Simțeam că îi cunosc de ani buni, că mă aflu în sânul unei mari familii multiculturale. O altă mare bucurie a fost aceea că mi-am putut pune în evidență costumul național pe care îl pregătisem pentru concurs, pentru o ședință foto. După ce ne-am luat la revedere de la Beijing, ne-am îndreptat spre sud, către orașul Baise din regiunea autonomă Guangxi, unde am petrecut cel mai mult timp din cele 12 zile. Peisajele montane ale locului m-au fermecat din primele momente, stârnind în mine curiozitatea și nerăbdarea de a afla obiectivele turistice pe care aveam să le vizităm în următoarele zile.
Activitățile desfășurate în fiecare zi îmbinau utilul cu plăcutul, vizitam locuri noi și luam parte la activități relaționate cu motivul pentru care ne aflam cu toții acolo, concursul.

Prima probă a competiției internaționale s-a desfășurat în orașul antic Tianzhou, pe un drum destul de lung, și a constat în îndeplinirea sarcinei de a găsi cuvântul/caracterul potrivit care lipsea de pe „sferele de mătase” (*cunoscute în limba chineză sub denumirea de „绣球xiùqiú”;„podoabe sferice făcut e din panglici de mătase”, într-o variantă de traducere mai precisă), pe care erau scrise câte un proverb în limba chineză (un „成语chéngyǔ”) și reîntregirea proverbului. Pe partea dreaptă a drumului erau „sferele de mătase” pe care erau scrise, de o manieră incompletă, proverbele, iar pe partea stângă, aveam mai multe piese (din acele „sfere de mătase”) pe care erau scrise un singur cuvânt, un singur caracter. A fost o probă foarte dinamică! Concurenții alergau dintr-o parte în alta în căutarea cuvântului potrivit, iar de pe margini se auzeau strigătele de încurajare ale susținătorilor.
Întrucât ne aflam în regiunea autonomă Guangxi, acolo unde trăiește cea mai numeroasă populație aparținând minorității Zhuang, o zi a fost destinată cântecelor în dialectul Zhuang, pronunția cuvintelor fiind extrem de diferită față de chineza standard (putonghua), pe care noi o învățăm la școală.
Cea de-a doua probă a competiției a avut loc pe malul lacului Haokun, un lac înconjurat de munți, care împreună formau un peisaj magnific, de la care nu îmi puteam lua ochii. Ea a constat tot în folosirea acestor „sfere de mătase”, dar într-un scop diferit…trebuia să le aruncăm în coșuri de bambus. După extragerea unui bilețel, numerotat de la unu la zece, sub formă de numeral pentru unități monetare, fiecare concurent trebuia să scrie pe o tablă numărul în cifre arabe și în funcție de numărul extras, atâtea „sfere de mătase” trebuiau aruncate în coșul de bambus. Din fericire, am extras numărul 1 (unu) și, mai mult de atât, am reușit să nimeresc coșul din prima încercare.
Cu o zi înainte de proba decisivă a competiției am vizitat două locuri absolut minunate: platforma suspendată Dashiwei Tiankeng (大石围天坑, Dàshí wéi tiān kēng), la 600 de metri deasupra unei prăpăstii, și Grădina Botanică de Orihidee din Rezervatia Yachang.

Cea de-a treia probă a constat într-o parte scrisă (un test scris) și un moment artistic, pentru care am pregătit dansul cu evantai, prezentat și la etapa națională. Partea scrisă a fost împărțită în două secțiuni, astfel prima parte conținea 70 de întrebări din cele 120 de întrebări primite cu câteva zile înainte, iar cea de-a doua consta în scrierea unui eseu de minim 300 de caractere cu tema „Viitorul: Eu și China”.

În ziua următoare, am aflat numele celor 30 de concurenți calificați, cei care obținuseră cele mai mari punctaje în urma parcurgerii celor trei probe. Despărțirea de cei calificați…din păcate, eu nu am fost printre ei…a fost foarte emoționantă, aceia îndreptându-se spre Nanning unde avea loc marea finală, iar noi, ceilalți, spre Guilin, unde aveam să mai vizităm câteva locuri splendide.
Deși nu am stat decât două zile, neavând posibilitatea de a vizita prea multe obiective turistice, orașul Guilin, renumit pentru peisajul său cu o topografie carstică, m-a încântat fără margini! Un prim obiectiv turistic vizitat a fost faimosul munte sub formă de trompă de elefant (象鼻山Xiàng bí shān), apoi cele două Pagode Gemene ale Soarelui și Lunii (日月双塔Rì yuè shuāng tǎ), pe care le-am admirat seara, în timpul unei plimbări cu barca pe Lacul Shanhu. În cea de-a doua zi petrecută aici, ne-am plimbat din nou cu barca, însă de data aceasta pe râul Li, care curge lin de la Guilin la Yangshuo pe o suprafață de 83 de kilometri, unde am privit peisajele montane uimitoare, care se regăsesc pe bancnota de 20 de RMB.
Gândul că finalul călătoriei se apropia, că asta însemna despărțirea de ceilalți, cu care ajunsesem să leg prietenii strânse, cu cei pe care ajunsesem să îi consider frați și surori, veniți din toate colțurile lumii, nu mă-ntrista numai pe mine, ci pe noi toți! Era vizibil…

P.T. : Dragă Ștefania, îți mulțumesc pentru prezentarea detaliată și felicitări încă o dată pentru toate reușitele frumoase din China, dar și din România! Te rog să ne vorbești, pe scurt, despre modul în care te-ai pregătit pentru cele două etape ale acestui concurs, respectiv, cea națională și cea internațională? Ce recomandări ai avea pentru studenții care vor participa la acest concurs în anii următori?
Ș.B: Atât etapa națională, cât și cea internațională, au necesitat o pregătire intensă. În prima etapă, atât eu, cât și colegele mele, am primit mult sprijin din partea doamnelor profesoare de la Secția de Limbă Chineză, Luminița Bălan și Liu Lei, în ceea ce privește îmbunătățirea pronunției pentru discursul pe care urma să îl susținem, pregătirea răspunsurilor la eventualele întrebări care urmau a ne fi adresate și îmbunătățirea momentelor artistice. Doresc să profit de această ocazie pentru a le transmite, atât în numele meu, cât și al colegelor mele, recunoștința noastră cea mai profundă.
Referitor la cea de-a doua întrebare adresată, aș dori să-i încurajez pe toți studenții care studiază limba chineză să participe la acest concurs pentru că nu au nimic de pierdut, ci doar de câștigat! Pe parcursul pregătirii pentru această competiție, întâlnirile cu doamnele profesoare nu-i vor face decât să descopere și să învețe lucruri noi, să-și îmbogățească vocabularul, și implicit, să-și consolideze relațiile de prietenie, atât cu profesorii cu care se pregătesc, cât și cu ceilalți colegi participanți.

P.T. : Care consideri că au fost atuurile tale, comparativ cu ceilalți concurenți la etapa națională, care te-au adus în fața faptului împlinit – câștigarea Marelui Premiu și, implicit, deplasarea în China pentru a reprezenta România?
Ș.B. : Consider că încrederea în mine și stăpânirea emoțiilor au fost factori extrem de importanți în desfășurarea concursului, care m-au ajutat să câștig Marele Premiu. Încă de când am început să studiez limba chineză m-am implicat în tot felul de activități care au constat în reprezentarea unui dans sau în susținerea unui discurs pe scenă, ceea ce m-a ajutat enorm în a depăși frica de scenă. De asemenea, consider că participarea mea la edițiile anterioare ale concursului „Podul Limbii Chineze”, organizate în anul 2019 și 2022, și obținerea unor rezultate din ce în ce mai bune, m-au determinat să îmi doresc să devin cea mai bună versiune a mea și să am aspirații din ce în ce mai înalte. Din punct de vedere al pregătirii, consider că eu și colegele mele, alături de care am reprezentat Universitatea din București – Maria Petculescu, Bianca Alexandru, Alina Dobre și Alexia Comănescu – , am fost aproximativ la același nivel, diferența dintre punctajele noastre finale fiind una extrem de mică. Pe această cale aș dori să le felicit pentru rezultatele obținute și, de asemenea, să le mulțumesc încă o dată pentru tot sprijinul oferit!
P.T.: În final, care sunt planurile tale după absolvirea facultății?
Ș.B.: După finalizarea studiilor universitare de licență, intenționez să mă înscriu la Masteratul de Studii Est-Asiatice din cadrul Universității din București, după care să merg în China timp de jumătate de an, pentru a beneficia de bursa oferită de organizatorii concursului „Podul Limbii Chineze”.
P.T : Dragă Ștefania, îți mulțumesc pentru toate lucrurile frumoase pe care ai dorit să ni le împărtășești și îți urez mult, mult succes! 祝你一切顺利 (Zhù nǐ yīqiè shùnlì)!
Ș.B: Și eu îți mulțumesc! 谢谢你(Xièxiè nǐ)!