În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat în numărul 4 al Revistei „世界知识” (Shìjiè zhīshì, în traducere „Cunoștințe despre lume”), relevant în înțelegerea perspectivei chineze cu privire la competiția geopolitică între marile puteri în domeniul mineralelor esențiale.
„Cunoștințe despre lume” ( „世界知识”, Shìjiè zhīshì) este una dintre cele mai vechi publicații de actualități internaționale din China, primul său număr apărând în anul 1934. Principalul său obiectiv este de a reda „o perspectivă clară și rațională asupra lumii”, angajându-se în analizarea unor noi situații în plan internațional, tendințe și probleme, și reflectă noile măsuri diplomatice ale Chinei, idei și noi realizări, întruchipând teorii, perspective și realizări în lumea academică în privința a numeroase probleme din mediul internațional. În ultimii ani a câștigat distincții precum „Top 100 de ziare și periodice naționale”, „Top 100 de reviste cu influență digitală”, „Cea mai frumoasă revistă din China”.
Autorii articolului tradus din limba chineză sunt Zhao Yating (赵雅婷), cercetător la Institutul de Studii despre Asia de Vest și Africa din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale și asistent de cercetare la Institutul de Studii despre China-Africa, și Guo Wentao (郭文涛), directorul de departament al sucursalei Bank of Nanjing din Beijing.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
Zhao Yating și Guo Wentao: O nouă arenă pentru competiția geopolitică între marile puteri. Marele joc al mineralelor esențiale
Odată cu accelerarea activităților globale de eliminare a carbonului și cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale și de rețea, industria energiei regenerabile, dominată de energia solară fotovoltaică, energia eoliană și vehiculele electrice, a înregistrat oportunități uriașe de dezvoltare. Dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile a crescut semnificativ cererea la nivel global de minerale esențiale, cum ar fi litiul, nichelul, cobaltul și cuprul, făcând ca acestea să devină o nouă arenă de competiție între marile puteri. În ultimii ani, pandemia de COVID-19 și conflictele geopolitice au intensificat și mai mult concurența în acest domeniu, stimulând o nouă rundă de naționalism al resurselor, și au făcut ca securitatea lanțurilor de aprovizionare cu minerale esențiale să se situeze pe primul loc în jocurile geopolitice. În acest context, securitatea aprovizionării cu mineralele esențiale ale Chinei se confruntă cu noi riscuri și provocări (Notele editorului).
Transformarea tehnologică adusă de a patra revoluție industrială și atenția comunității internaționale față de schimbările climatice au promovat dezvoltarea rapidă a energiei curate, a industriilor de înaltă tehnologie și a altor domenii. Resursele minerale esențiale reprezintă baza materială care susține dezvoltarea domeniilor menționate mai sus, iar întregul lor lanț de la producție, consum până la aplicarea tehnologiei, a constituit o preocupare importantă pentru fiecare țară. Cu toate acestea, incidentele petrecute la nivel internațional, precum pandemia de COVID-19 și criza din Ucraina, au afectat grav lanțul de aprovizionare și lanțul industrial al mineralelor esențiale, intensificând concurența acerbă între puternicii actanți mondiali în acest domeniu. În contextul marilor schimbări petrecute la nivel mondial în acest secol, mineralele esențiale au devenit un nou domeniu de competiție geopolitică între marile puteri mondiale și vor rămâne un subiect foarte popular pentru o lungă perioadă de timp.
O creștere semnificativă a importanței resurselor minerale esențiale
Resursele minerale esențiale sunt privite în general ca „un tip de resurse minerale vitale pentru dezvoltarea economică și securitatea apărării naționale a unei economii, indispensabile dezvoltării industriilor strategice emergente, prezentând, în același timp, riscuri relativ mari în ceea ce privește aprovizionarea.”
Conotația și tipurile de minerale esențiale se schimbă în mod dinamic și sunt în principal afectate de factori precum dezvoltarea economică, furnizarea de resurse și schimbările tehnologice. În ultimii ani, odată cu accelerarea activităților globale de eliminare a emisiilor de carbon și a dezvoltării rapide a tehnologiilor digitale și de rețea, industria energiei regenerabile, dominată de energia solară fotovoltaică, energia eoliană și vehiculele electrice, a înregistrat oportunități uriașe de dezvoltare. În comparație cu energia provenită din combustibili fosili, tehnologia energiei regenerabile este foarte intensă în metale, iar dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile a crescut semnificativ cererea la nivel global de litiu, nichel, cobalt, cupru și alte minerale. În raportul de cercetare „The Role of Critical Minerals in the Clean Energy Transitions” („Rolul mineralelor critice în tranzițiile energetice curate”), întocmit de Agenția Internațională de Energie în 2021, este enumerat un catalog de minerale utilizate pe scară largă în industria energiei curate. Cobaltul, cuprul, litiul, nichelul și elemente de pământuri rare erau incluse ca minerale esențiale. Alte minerale includ arsen, bor, cadmiu, crom, galiu, germaniu, grafit, hafniu, indiu, iridiu, plumb, magneziu, mangan, molibden, niobiu, platină, seleniu, siliciu, argint, tantal, telur, staniu, titan, walfram, vanadiu, zinc, zirconiu. Unii cercetători occidentali fac referire la aceste minerale metalice și nemetalice, utilizate pe scară largă în energia regenerabilă, prin folosirea termenului de „minerale de tranziție energetică”.
Un raport al Agenției Internaționale de Energie arată că, pentru a atinge obiectivul neutralității emisiilor de carbon până în 2050, țările vor promova foarte mult dezvoltarea industriei energiei regenerabile, care va crește exponențial cererea globală de litiu, cobalt, nichel, pământuri rare și alte minerale. Este de așteptat ca până în 2040, cererea totală de minerale în industria energiei regenerabile să atingă mai mult de șase ori cererea la nivel global din 2020. Dintre acestea, cererea de minereu de litiu a crescut cel mai rapid (de 42 de ori), urmată de minerale precum cobalt (de 21 de ori), nichel (de 19 ori) și pământuri rare (de 7 ori).
Creșterea cererii de resurse minerale esențiale va duce la o contradicție proeminentă între oferta și cererea de minerale rare. În special, unele țări dezvoltate au o cerere puternică pentru resurse minerale esențiale și au tehnologii avansate de reciclare și procesare, însă unele resurse minerale esențiale depind în mare măsură de aprovizionarea externă. De exemplu, în noua listă a 50 de minerale esențiale emisă de Statele Unite în 2022, 12 resurse sunt 100% dependente de importuri. Pe măsură ce jocul marilor puteri se intensifică și conflictele geopolitice apar frecvent, dependența externă a țărilor dezvoltate de resursele minerale esențiale le-a stârnit îngrijorările cu privire la securitatea lanțurilor cheie de aprovizionare cu minerale, accelerând și mai mult competiția pentru aceste resurse.
Marile puteri concurează pentru sectoarele de minerale esențiale
Conform listelor de minerale esențiale publicate de diverse țări, mineralele menționate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia și China includ șase tipuri de resurse: litiu, cobalt, nichel, antimoniu, wolfram și pământuri rare. Printre acestea, litiul, cobaltul și nichelul sunt folosite în domeniul energiei regenerabile. Folosite pe scară largă, antimoniul, wolframul și pământurile rare sunt utilizate în principal în industriile de înaltă tehnologie și de apărare. Înțelegerea problemei accesului la resursele minerale esențiale este legată de intensificarea competiției între marile puteri în acest domeniu. În ultimul deceniu, puternicii actanți mondiali au introdus anumite măsuri concrete pentru a concura pentru avantaje competitive în domeniile de minerale esențiale.
În primul rând, marile puteri ar trebui să consolideze planificarea la nivel superior cu privire la problemele mineralelor esențiale. Pe de o parte, puterile occidentale conduse de Statele Unite ale Americii și-au sporit atenția asupra mineralelor esențiale de la nivel strategic național. SUA se concentrează pe exploatarea geopolitică a unor țări pentru a crește importurile de minerale esențiale; Uniunea Europeană se concentrează pe studierea impactului întreruperilor în aprovizionarea cu minerale cheie asupra competitivității sale industriale; Japonia acordă o mare importanță asigurării aprovizionării cu minerale aferente industriilor pilonului țării. Pe de altă parte, puterile occidentale au introdus o serie de legi, planuri de politici etc. pentru a spori garanția instituțională a strategiilor cheie în materie de minerale. Începând cu 2016, marile economii precum China, Statele Unite, Uniunea Europeană, Japonia, Canada, Regatul Unit, Australia și India au formulat politici bazate pe factori precum importanța acestora pentru securitatea economică națională, riscurile ofertei, nivelul cererii și deficitul și au emis succesiv politici privind lista mineralelor critice. Regiuni precum Statele Unite și Europa acordă, de asemenea, o mare atenție revizuirii politicilor cheie în domeniul mineralelor și au format un sistem instituțional relativ complet.
În al doilea rând, marile puteri se concentrează pe securitatea lanțurilor de aprovizionare cu minerale esențiale. Acest lucru se reflectă în principal în trei aspecte: primul constă în asigurarea aprovizionării cu resurse sursă și consolidarea parteneriatelor cu țările bogate în resurse. Statele Unite au consolidat cooperarea cu țări și regiuni cu multe resurse pentru a îmbunătăți rezistența lanțului de aprovizionare prin creșterea investițiilor economice, construirea de alianțe minerale și oferirea de garanții de securitate. În 2019, Statele Unite au lansat „Inițiativa de guvernare a resurselor energetice” (ERGI) și au format „Alianța internațională a mineralelor critice” (CMIA) cu nouă țări bogate în resurse. În octombrie 2023, Uniunea Europeană, Statele Unite și parteneri africani au semnat trei memorandumuri de înțelegere pentru a dezvolta lanțul de aprovizionare cu materii prime esențiale și cele industriale și pentru a continua consolidarea construcției canalelor lanțului de aprovizionare pentru a preveni întreruperi. Cel de-al doilea aspect constă în faptul că țările occidentale accelerează procesul de localizare a lanțurilor de aprovizionare din motive de securitate. Statele Unite au crescut subvențiile pentru industria vehiculelor electrice și au încurajat localizarea lanțului de aprovizionare al industriei. Uniunea Europeană a lansat Legea materiilor prime critice și planuri de acțiune de sprijin pentru a asigura securitatea lanțului de aprovizionare prin reciclarea resurselor, inovarea produselor și o utilizare îmbunătățită. Cel de-al treilea aspect constă în faptul că Statele Unite ale Americii au cooptat aliați pentru a construi un lanț de aprovizionare exclusiv pentru minerale esențiale. SUA au stabilit Parteneriatul pentru Securitate Minerală (MSP) cu o serie de țări dezvoltate, au creat Alianța pentru Minerale Critice Durabile și Clubul Mineralelor Critice cu G7 și au folosit, de asemenea, mecanisme multilaterale mici, cum ar fi Cadrul Economic Indo-Pacific (IPEF), Coaliția SUA-India-Japonia-Australia (QUAD) și Alianța militară trilaterală Australia-Regatul Unit-Statele Unite ale Americii (AUKUS) pentru a consolida cooperarea în lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale.
În al treilea rând, principalii actanți mondiali concurează pentru avantajele lanțului industrial. Astfel, SUA și țările occidentale au intensificat cercetarea și dezvoltarea tehnologică pentru a îmbunătăți eficiența utilizării mineralelor esențiale. Uniunea Europeană și Japonia au investit mult sprijin în cercetarea științifică în reciclarea și îmbunătățirea eficienței mineralelor esențiale în încercarea de a-și menține avantajele tehnologice. UE a propus zece domenii prioritare în construirea „Parteneriatului european pentru inovare în domeniul materiilor prime”, inclusiv tratarea deșeurilor, cercetarea și dezvoltarea și inovarea alternativelor la mineralele esențiale. Japonia se axează pe dezvoltarea tehnologiilor care pot îmbunătăți eficiența de reutilizare a mineralelor esențiale și pot reduce utilizarea metalelor rare și, de asemenea, pot îmbunătăți eficiența tehnologiei de topire și ratele de recuperare a resurselor. Statele Unite și țările occidentale au adoptat o serie de legislații pentru a consolida protecția și revizuirea tehnică a țărilor terțe în domeniul tehnologiei avansate al cercetării și dezvoltării și aplicării mineralelor esențiale, obținând dominația în lanțul industrial din perspectivă tehnică. În plus, SUA au introdus și „Legea de reducere a inflației” (IRA) pentru a subvenționa noile industrii de energie și baterii pentru a consolida competitivitatea.
În al patrulea rând, SUA și țările occidentale fac tot posibilul să-și suprime concurenții. Având în vedere avantajele semnificative pe care le deține Chinei în producția, prelucrarea și furnizarea de produse în domeniul mineralor esențiale, în contextul internațional al competiției dintre China și SUA, SUA și țările occidentale au invocat așa-numitele sloganuri legate de „desinicizare” și „de „eliminare a riscurilor” pentru a accelera dezvoltarea mineralelor esențiale și de a crește presiunea asupra Chinei. Primul este de a accelera formularea standardelor și de a bloca regulile de implementare. SUA și țările membre UE au lansat „Inițiativa de transparență în industriile extractive” (EITI) și „Standardele de mediu, sociale și guvernanță (ESG)” pentru a supraveghea dezvoltarea durabilă a mineralelor esențiale, pentru a stabili împreună un așa-numit lanț responsabil de aprovizionare cu minerale esențiale și pentru a limita dezvoltarea industriei de minerale esențiale din China. Al doilea este de a folosi securitatea națională drept pretext pentru a determina țările cu resurse bogate să consolideze revizuirea cooperării în domeniul resurselor minerale. Sub presiunea Statelor Unite, multe țări, inclusiv Canada, Australia și Republica Democrată Congo, au adoptat metode precum restricții de investiții, revizuire a contractelor și condiții suplimentare pentru a împiedica operațiunile normale ale companiilor chineze. Al treilea este de a incita la naționalismul resurselor în țările în curs de dezvoltare și de a denigra China. Cooperarea China-Africa în domeniul mineralelor s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, ceea ce a stârnit îngrijorarea SUA și a țărilor occidentale. Astfel că acestea nu au ezitat să promoveze o opinie publică negativă despre China, cultivând opoziția și plătind reporterii să fabrice zvonuri, ceea ce a avut un impact negativ asupra Africii.
Jocul va escalada
Pe măsură ce puternicii actanți mondiali își intensifică competiția pentru avantaje competitive în domeniile minerale esențiale, nivelul și intensitatea jocului din jurul acestui domeniu va crește și mai mult. Pe de o parte, cele două partide și diferite departamente guvernamentale din Statele Unite au ajuns practic la un acord cu privire la problema suprimării Chinei, afirmând că reprezintă „cea mai serioasă provocare pe termen lung” pentru ordinea internațională. Uniunea Europeană, de asemenea, numește China un „concurent instituțional”. Judecând după poziționarea strategică de mai sus, Statele Unite ale Americii nu vor preveni niciun efort pentru a suprima China și chiar a se decupla de aceasta în viitor. Domeniul mineralelor esențiale este de o importanță crucială pentru securitatea și dezvoltarea națională și va intra cu siguranță în centrul atenției și al competiției dintre Statele Unite și țările europene. În acest context, naționalismul resurselor continuă să crească în unele țări și regiuni, ceea ce poate avea un impact negativ asupra dezvoltării lanțurilor de aprovizionare cu minerale esențiale și a lanțurilor industriale. Pe de altă parte, sub presiunea internă și externă, China și-a sporit, de asemenea, atenția asupra problemelor legate de mineralele esențiale. În decembrie 2023, în cadrul Conferinței de lucru economică centrală s-a propus „îmbunătățirea noului sistem național, implementarea acțiunilor de dezvoltare de înaltă calitate pentru lanțurile cheie ale industriei de producție, sporirea asistenței de calitate și îndrumărilor standard și îmbunătățirea nivelului de rezistență și siguranță al lanțurilor industriale și de aprovizionare.” Printre acestea, principala preocupare este asigurarea siguranței lanțurilor de aprovizionare cu minerale esențiale și a lanțurilor industriale.
Deși țările dezvoltate și-au intensificat eforturile de a suprima China, lanțul global de aprovizionare cu minerale esențiale și lanțul industrial încă nu pot fi complet decuplate, existând încă spațiu de manevră. Deși SUA și țările occidentale și-au mărit eforturile comune pentru a efectua o „externalizare teritorială prietenoasă”, ducând la o intensificare a decuplării lanțurilor de aprovizionare cu minerale esențiale și a celor industriale, judecând după situația actuală, China are capacitatea de a restricționa exportul de echipamente solare și a anumitor minerale esențiale, făcând imposibilă excluderea pe termen scurt a Chinei din lanțurile de aprovizionare cu minerale esențiale de către SUA și tările occidentale. În același timp, chiar dacă industria minieră se dezvoltă semnificativ, țările occidentale se confruntă în continuare cu o lipsă severă de aprovizionare cu minerale esențiale. Complexitatea și interconectarea strânsă a lanțurilor de aprovizionare cu minerale esențiale și a lanțurilor industriale au câștigat spațiu și timp pentru ca China să realizeze planificarea politicilor și să sporească reziliența.
Sursa: aici, 16 februarie 2024.
Material realizat de Paula Toma și Diana Ghinea, cercetători la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).