În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol relevant în legătură cu competiția dintre marile puteri și opiniile unui expert de la Universitatea Tsinghua cu privire la acest subiect. Articolul prezentat a fost publicat în luna iulie în China Newsweek (中国新闻周刊, Zhōngguó xīnwén zhōukān), o publicație chinezească săptămânală care activează încă din anul 2000 și care este una dintre cele mai cunoscute publicații din China. Autorii acestui articol sunt Cao Ran 曹然 și Xu Fangqing 徐方清 iar editorii sunt Xu Fangqing 徐方清 și Ma Xiaoyi 马晓轶.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
În perioada 5-7 iulie, a avut loc la Beijing cel de-al 12-lea Forum Mondial de Pace. Yan Xuetong, decanul Institutului de Relații Internaționale de la Universitatea Tsinghua, a fost moderatorul celor trei discuții din cadrul conferinței desfășurată în zilele de 6 și 7. Înainte de conferința din dimineața zilei de 7, acesta a participat și la o discuție pe tema „Observarea umanității în conflictele armate” și a ținut un discurs.
Yan Xuetong a subliniat în mod repetat că încă de la izbucnirea unei noi runde a crizei din Gaza din octombrie 2023 tendința de intensificare a trendului de anti-globalizare s-a extins din domeniul economic la cel politic. Încălcările pe scară largă de către armata israeliană a legilor războiului în Fâșia Gaza sunt un exemplu. „Fie că te uiți la numărul de țări sau la populație, marea majoritate a țărilor sau a persoanelor se opun acțiunilor Israelului.” În după-amiaza zilei de 6 iulie, Yan Xuetong a subliniat într-un interviu exclusiv pentru China Newsweek: „Problema este că o bază mare nu înseamnă că oponenții au capacitatea de a opri acțiunile guvernului israelian. În prezent, nicio țară nu are capacitatea de a împiedica Statele Unite să furnizeze echipament militar Israelului”.
În timpul discuției din cadrul conferinței din dimineața zilei de 7 iulie, Li Junru, fostul vicedirector al Școlii Centrale a Partidului Comunist Chinez, Dong Yunshang, fostul secretar de stat adjunct interimar pentru afacerile Asia-Pacific al SUA, Kortunov, directorul general al Consiliului rus pentru afaceri internaționale și Pascal Boniface, directorul fondator al Institutului francez pentru afaceri internaționale și strategice, au convenit asupra „responsabilității marilor puteri în menținerea păcii și a securității”. Având în vedere situația actuală de accelerare a antiglobalizării și intensificare a conflictelor, „responsabilitatea marilor puteri” a fost unul dintre subiectele cheie ale acestui forum mondial pentru pace.
Schimbarea valorilor reprezintă cauza fundamentală a reversului globalizării
China Newsweek: În ultimii ani, au existat tot mai multe discuții în comunitatea internațională despre antiglobalizare, deglobalizare și reversul globalizării. Ați elaborat recent tendința reversului globalizării din perspectiva „regresiunii pieței libere” și „regresiunii drepturilor omului” în Occident. Niște exemple specifice sunt „decuplarea și ruperea legăturilor” și criza umanitară din Fâșia Gaza. Însă, cu privire la această problemă, încă există o controversă semnificativă în lumea occidentală europeană și americană. Cum ar trebui să înțelegem gravitatea actualei tendințe de revers a globalizării?
Yan Xuetong: În primul rând, trebuie să facem distincția între cele trei concepte de antiglobalizare, deglobalizare și revers al globalizării. Anti-globalizarea este un comportament la nivel de populație. Unii oameni consideră că globalizarea a polarizat societatea și se opun ca bogații să devină mai bogați, săracii să devină mai săraci sau cei săraci să nu aibă parte de beneficii. Mișcarea reprezentativă împotriva globalizării este „Occupy Wall Street” (explicație: protest extins împotriva inegalității economice și a corupției dreptului corporativ, care a avut loc între 17 septembrie și 15 noiembrie 2011, în centrul orașului New York. Demonstrația a marcat începutul unui nou accent pe disparitățile de bogăție în politica americană.), care, evident, nu a avut succes. De ce? Pentru că acesta este un grup de masă care nu deține puterea. Deglobalizarea este o politică guvernamentală în care guvernul își folosește suveranitatea națională pentru a reduce schimburile și cooperarea socială internațională. Reversul globalizării se referă la tendința opusă comercializării economice și democratizării politice după Războiul Rece.
În prezent, tendința de revers al globalizării devine din ce în ce mai serioasă. Începând cu anul 2018, reversul globalizării a fost în principal o regresie în domeniul economic, precum „decuplarea și ruperea legăturilor” și protecționismul comercial, ceea ce face imposibilă realizarea unei alocări eficiente a economiilor și resurselor la scară globală.
Cu toate acestea, după ce o nouă rundă de crize din Gaza a izbucnit în octombrie 2023, tendința de revers al globalizării a devenit din ce în ce mai evidentă în domeniul politic. Ocuparea teritoriilor palestiniene de către Israel și suprimarea palestinienilor sunt fenomene de lungă durată. Însă acțiunile trecute nu i-au lipsit pe civilii din Gaza de drepturile lor umane la o scară atât de mare și pe un termen atât de scurt ca acum. Legile războiului stipulează în mod clar că civilii din zonele de conflict nu pot fi relocați sau expulzați cu forța, însă armata israeliană a cerut public a peste 1,5 milioane de oameni din orașul Gaza să-și părăsească casele. Ne putem aminti că în deceniile de după Războiul Rece încălcările pe scară largă ale drepturilor omului erau încă rare.
La nivel internațional, democratizarea politică de după Războiul Rece se reflectă în principal în accentul pus pe drepturile omului. În general, respectul țărilor pentru drepturile omului și regulile umanitare este în creștere. Comunitatea internațională a ajuns la un consens în acest sens. Totuși în prezent, cele mai fundamentale reguli umanitare nu mai sunt respectate și aplicate. Mai mult, aceste guverne care se opun în prezent prioritizării drepturilor omului ale civililor din Fâșia Gaza nu sunt guverne ale țărilor în curs de dezvoltare, ci guverne ale unor țări occidentale. Desigur, nu este vorba despre toate țările occidentale, însă cel puțin unele țări occidentale susțin încă încălcările guvernului israelian ale dreptului internațional și ale drepturilor omului în războiul din Gaza.
China Newsweek: După cum ați menționat, unele țări occidentale, în special țări europene, se opun, de asemenea, acțiunilor guvernului israelian. În acest caz, tendința de revers al globalizării va fi încetinită datorită răspunsului puternic al comunității internaționale la evenimentul catastrofal care îl reprezintă criza din Gaza sau va continua să se intensifice?
Yan Xuetong: În primul rând, în cazul țărilor europene, diferite guverne au poziții diferite cu privire la problema Gaza. De exemplu, guvernele Irlandei, Belgiei, Spaniei și altor țări s-au opus încă de la început încălcării drepturilor omului de către Israel. Alții, precum Regatul Unit, au continuat să furnizeze exporturi de arme către Israel, iar Regatul Unit și Germania au început abia recent să-și ajusteze politicile pentru a sprijini guvernul israelian.
Dacă o privim dintr-o perspectivă globală, indiferent de numărul de țări sau populație, marea majoritate a țărilor sau a oamenilor se opun acțiunilor Israelului, inclusiv peste 50 de țări islamice și populația musulmană, care reprezintă aproximativ un sfert din populatia lumii. Cu toate acestea, o bază mare nu înseamnă că adversarii au capacitatea de a preveni acest comportament. În prezent, nicio țară nu are capacitatea de a împiedica guvernul american să furnizeze echipament militar Israelului. Guvernul Statelor Unite nu are motivația de a inversa comportamentul militar al Israelului și nu are intenția de a schimba tendința de revers al globalizării.
China Newsweek: De ce nu poate nimeni să schimbe tendința reversului globalizării? Oare pentru că concurența dintre marile puteri se intensifică?
Yan Xuetong: Se poate spune că competiția dintre marile puteri a intensificat reversul globalizării. Se mai poate spune și că regresia globalizării a intensificat competiția între marile puteri. Cred că competiția marilor puteri este doar un fenomen cauzat de reversul globalizării. Motivul care stă la baza reversului este schimbarea valorilor, mai exact populismul din societatea occidentală care a copleșit liberalismul, iar protecționismul comercial economic și politicile izolaționiste care au înlocuit politicile de globalizare promovată de liberalism.
În plus, ascensiunea unei noi valori și acceptarea ei de către o masă de oameni într-o perioadă istorică trebuie să se datoreze faptului că un număr mare de oameni sunt nemulțumiți de viața actuală și de fenomenele sociale. Valorile populiste oferă o explicație pentru problemele sociale, iar această explicație este în concordanță cu percepțiile unei mese de oameni. De exemplu, în multe țări, inclusiv în unele țări occidentale, multe persoane cred acum că toate conflictele sociale și problemele economice din țările lor sunt cauzate de factori externi și din acest motiv a apărut xenofobia. Populismul pledează pentru reducerea contactelor cu lumea exterioară, protejarea pieței interne și tăierea tuturor influențelor externe. Acest lucru este considerat de mulți a fi o soluție fezabilă.
China Newsweek: Recent, au existat anumite „resurgențe de stânga” în unele țări europene. Un oficial membru al Partidului Laburist britanic mi-a spus că acest lucru arată că atunci când oamenii vor descoperi că politicile protecționiste ale guvernului de dreapta nu le pot îmbunătăți viața, aceștia vor redeveni raționali. Sunteți de acord cu acest raționament?
Yan Xuetong: Nu neapărat. Nu știu încontro se va îndrepta publicul european. Ei pot apela la alte tendințe politice sau idei de dreapta, nu neapărat să se întoarcă la liberalism. Un lucru este cert, și anume că mulți europeni consideră că politicile liberale anterioare au fost greșite și trebuie înlocuite. În ceea ce privește dacă politica de înlocuire va avea vreun efect, este un alt subiect. Însă ei „nu mai vor să vorbească despre acest concept liberal”.
Nucleul competiției internaționale în era digitală este inovația tehnologică
China Newsweek: Se pare că tendința de revers al globalizării va fi un proces pe termen lung, iar unii oameni cred acum că lumea „a revenit la Războiul Rece”. Este posibil să se facă o asemenea comparație istorică? Există regularități în procesul istoric de revers al globalizării?
Yan Xuetong: Nu este neapărat potrivit să comparăm procesul actual cu evenimentele istorice din trecut, la fel cum în prezent, nu putem compara cel de-al Doilea Război Mondial cu Perioada primăvară-toamnă, Perioada statelor combatante și Războiul dintre Chu și Han. Însă judecând după situația din timpurile moderne, putem distinge diferența dintre politica internațională în era digitală și politica internațională în era non-digitală. O diferență importantă între cele două este că, în era digitală, nucleul competiției internaționale este inovația tehnologică.
De exemplu, din punct de vedere istoric, motivațiile pentru fiecare competiție dintre marile puteri sunt diferite, însă natura este întotdeauna aceeași, iar esența sa este concurența pentru putere. Motivațiile sunt diferite, adică conținutul specific al luptei lor pentru putere este diferit. În societatea agricolă, motorul cheie al competiției marilor puteri a fost ocuparea mai multor terenuri utilizabile. În era expansiunii maritime, competiția dintre marile puteri a început să se concentreze mai mult pe controlul mai multor zone maritime, porturi și căi navigabile. În timpul Războiului Rece, motivația competiției dintre marile puteri a fost extinderea influenței lor ideologice. Intrând în era digitală, consider că cheia concurenței între marile puteri este concurarea pentru dreptul de a stabili standarde, adică să concurezi pentru a vedea ale cui standarde tehnice pot deveni standardele acceptate de comunitatea internațională. Acesta este scopul formării de către Statele Unite a „Alianței 6G”.
China Newsweek: Putem spune că această rundă de competiție a marilor puteri și revers al globalizării ne-a îndepărtat de riscul unui război mondial? Cum pot conștientiza statele importanța cooperării globale?
Yan Xuetong: În prezent, competiția dintre marile puteri nu va declanșa un război mondial. Principalul factor sunt armele nucleare și asta pentru că marile puteri sunt îngrijorate de un război nuclear, care poate distruge întreaga omenire, făcând războiul fără sens și fără învingători. Deci, până acum, atâta timp cât această funcție politică a armelor nucleare există, este încă posibil să se evite un război mondial.
În ceea ce privește alte tipuri de dezastre, depinde de judecata fiecăruia cu privire la amploarea dezastrului. Epidemia de COVID-19 reprezintă o amenințare comună pentru întreaga omenire, însă cooperarea în domeniul sănătății publice globale între marile puteri a întâmpinat multă rezistență. Acest lucru se datorează faptului că unele țări nu cred că COVID-19 poate duce la dispariția omenirii. Pe de altă parte, țările importante din lume cooperează în prezent în guvernarea globală a inteligenței artificiale. Motivul principal pentru acest lucru este că oamenii sunt îngrijorați că, dacă AI va conduce lumea, oamenii se vor putea confrunta cu riscul de a fi distruși.
Deci, ce fel de amenințări pot inversa tendința concurenței dintre marile puteri și pot promova în mod substanțial cooperarea ulterioară între marile puteri? Trebuie să fie o amenințare care ar putea duce la dispariția întregii omeniri. Dacă această amenințare comună pune doar în pericol viețile anumitor ființe umane și nu pune în pericol supraviețuirea întregii omeniri, atunci această amenințare de securitate poate să nu fie atât de puternică în promovarea cooperării dintre marile puteri.
Spațiul politic al „țărilor de mijloc” va deveni din ce în ce mai mare
China Newsweek: Ce rol joacă conflictul Rusia-Ucraina în tendința reversului globalizării? Există multe controverse în legătură cu ideea dacă Rusia este încă o „țară majoră” după ce a trecut prin război. Cum ar trebui să vedem poziția Rusiei în competiția actuală a marilor puteri?
Yan Xuetong: În primul rând, conflictul dintre Rusia și Ucraina a accelerat tendința de revers al globalizării. Un rezultat al conflictului Rusia-Ucraina este că țările europene au dezvoltat un concept puternic de „securitate economică”. Când Europa a trecut de la „pace” la „război”, ordinea securității în Europa s-a schimbat. De teamă că situațiile conflictuale vor perturba lanțurile industriale, țările europene au început să urmeze politici de „reducere a riscurilor”, ceea ce a dus la mai multe perturbări în lanțurile industriale și la promovarea în continuare a dezvoltării reversului globalizării.
În ceea ce privește războiul în sine, niciuna dintre părți nu devine mai puternică prin război. Rata de creștere a puterii absolute a tuturor părților implicate în război a încetinit semnificativ și nicio parte nu a accelerat creșterea puterii prin război.
China Newsweek: Este posibil ca în viitor Europa să formeze un ordin de securitate relativ bazat pe consens? Credeți că Occidentul mai vrea ca Rusia să fie partener în vreun fel sau vrea să devină un „stat eșuat”?
Yan Xuetong: Ambele părți implicate în război vor cu siguranță ca cealaltă parte să eșueze, însă întrebarea este dacă vreuna dintre părți are capacitatea de a o face pe cealaltă să eșueze. Dacă ar fi avut capacitatea, acest obiectiv ar fi fost atins de mult. Războiul durează de mai bine de doi ani fără vreun câștigător, ceea ce arată că niciuna dintre părți nu are capacitatea de a câștiga pe termen scurt.
La acest Forum mondial pentru pace, mulți reprezentanți europeni au spus în discursurile lor că Europa nu este în măsură să-și mențină propria securitate. Cred că aici există o neînțelegere, și anume, Europa nu numai că este incapabilă să-și mențină propria ordine de securitate în timpul acestui război, ci Europa nu a fost capabilă să-și mențină propria securitate încă de la Războiul Rece. După Războiul Rece, Europa a trecut printr-o serie de conflicte precum Războiul din Kosovo, Războiul Rusia-Georgia și cele două războaie din Nagorno-Karabah dintre Armenia și Azerbaidjan. Acum ar trebui să ne dăm seama că este un fapt fundamental că țările europene nu au fost în măsură să mențină securitatea regională după Războiul Rece. Ca organizație regională, capacitatea Uniunii Europene de a menține pacea este mult inferioară celei a ASEAN.
China Newsweek: De asemenea, ați menționat în repetate rânduri în timpul Forumului Mondial pentru Pace că „UE a fost profesorul și ASEAN studentul” pe atunci. Acum, Europa ar putea avea nevoie să învețe din experiența Asiei în gestionarea riscurilor de securitate. Ce este mai exact această „experiență asiatică”? Dacă ne confruntăm cu o situație de conflict regional care implică marile puteri, poate ASEAN să se descurce mai bine decât UE?
Yan Xuetong: Întrebarea acum nu este dacă ASEAN poate face o treabă mai bună decât UE în gestionarea conflictelor, ci de ce ASEAN are atât de mult noroc în a evita războiul dintre marile puteri din Asia de Sud-Est. Nimeni nu poate evita războiul pentru totdeauna, dar atâta timp cât această situație generală pașnică din regiune va continua în Asia de Sud-Est, acest lucru va reprezenta un motiv de invidie pentru Europa.
Cât despre motivul pentru care ASEAN are un asemenea „noroc”, acesta este un subiect care merită studiat și este greu de explicat clar în câteva propoziții. Dar un lucru este cert, și anume, dacă aderăm la conceptul de a „coexista în pace, de a nu escalada cu ușurință conflictele în conflicte militare și a prevenii escaladarea conflictelor existente în războaie”, pacea regională va fi menținută mult mai probabil.
În plus, pe măsură ce concurența marilor puteri se intensifică, există din ce în ce mai multe oportunități pentru puteri precum ASEAN de a adopta politici externe și strategii de securitate intermediare și flexibile. Cu cât concurența dintre marile puteri se intensifică, cu atât spațiul politic internațional pentru „țările de mijloc” va fi mai mare, deoarece marile puteri trebuie să le câștige sprijinul, astfel vor avea mai multe oportunități de a juca un rol și mai mult spațiu pentru a negocia cu marile puteri.
Sursa aici.
Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).