China susține principiul „integrității teritoriale”, dar sprijină Rusia la ONU, iar Taiwanul compară situația Ucrainei cu cea a Taiwanului. China la zi

Foto: Consilierul de stat al Chinei și ministrul de Externe Wang Yi, care a susținut principiul „suveranității” și „integrității teritoriale” pentru toate statele, inclusiv Ucraina.

În materialul de astăzi al revistei presei ,,China la zi”, vă prezentăm o serie de declarații și articole din presa chineză în legătură cu invazia Rusiei în Ucraina. Remarcăm poziția complicată a Chinei față de acest dosar, pe de-o parte transmițând mesajul la Munchen, prin ministrul de externe, că „suveranitatea” și „integritatea teritorială” a statelor, inclusiv a Ucrainei, trebuie prezervate, pe de alta susținând Federația Rusă în Consiliul de securitate. În plus, presa de la Beijing a relatat relativ pe larg despre evoluțiile din Ucraina.

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziția oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile și materialele ulterioare ale Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR).

Declarații oficiale și articole. Sumar

  1. Ministrul de externe Wang Yi la Conferință de Securitate de la München
  2. Taiwanul compară problema Ucrainei cu cea a Taiwanului (declarație)
  3. Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune pe tema Ucrainei. China face apel la rezolvarea pașnică a conflictului (articol)
  4. Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de recunoaștere a republicilor separatiste Donețk și Lugansk (articol)
  5. Actualizări după ce Putin a ordonat „operațiunea militară specială” (articol)
  1. Ministrul de externe Wang Yi la Conferință de Securitate de la München

Reporter Global Times: În seara zilei de 19 februarie, în urma invitației primite, consilierul de stat și ministrul de Externe Wang Yi, a participat la cea de-a 58-a Conferință de Securitate de la München prin intermediul videoconferinței, în cadrul căreia a ținut un discurs. Ne-ați putea oferi  mai multe informații pe această temă?

Wang Wenbin: Într-un moment în care lumea se confruntă cu pericolul divizării și al confruntării, iar națiunile sunt confuze cu privire la starea actuală a lumii și îngrijorate de viitorul acesteia, consilierul de stat și ministrul de Externe, Wang Yi a expus punctele de vedere și propunerile Chinei cu privire la modul în care comunitatea internațională poate face lumea un loc mai bun și poate depăși provocările actuale, îndreptându-se spre un viitor luminos.

Consilierul de stat Wang Yi a declarat că pentru a face lumea un loc mai bun, marile puteri trebuie trebuie să conducă prin exemplu. Marile puteri trebuie să preia conducerea în sprijinirea multilateralismului, respectând angajamentele lor internaționale, acționând în conformitate cu obiectivele Cartei ONU și contribuind la pacea și dezvoltarea mondială. China și-a onorat întotdeauna responsabilitățile și obligațiile internaționale prin acțiuni reale. O China, cu o dezvoltare de calitate superioară și o capacitate mai bună de acțiune, cu siguranță va oferi un impuls mai puternic redresării globale post-COVID și va aduce contribuții mai mari la pacea și stabilitatea internațională.

Consilierul de stat Wang Yi a subliniat că, pentru a face lumea un loc mai bun, țările trebuie să consolideze cooperarea. Trebuie să lucrăm împreună pentru a construi un nou tip de relații internaționale bazate pe respect reciproc, echitate, justiție și cooperare de tip câștig-câștig, pentru a promova și a acționa asupra unui adevărat multilateralism, pentru a promova redresarea echilibrată și puternică a economiei mondiale și să menținem împreună pacea și liniștea globală.

Consilierul de stat Wang Yi a subliniat că pentru a face lumea un loc mai bun, China și Uniunea Europeană trebuie să-și aducă propria contribuție/propriile contribuții. China și Europa sunt două forțe majore și două mari civilizații. Putem și trebuie să oferim mai multă stabilitate și energie pozitivă lumii. China va continua să sprijine procesul de integrare europeană, să sprijine unitatea și prosperitatea UE și să susțină independența strategică a Europei. În același timp, sperăm că Europa va depăși mentalitatea de triplă poziționare a relațiilor sale cu China și să înțeleagă direcția generală a dezvoltării sănătoase a relației China-Europa dintr-o perspectivă strategică și pe termen lung, pentru a asigura direcția generală a unei dezvoltări sănătoase.

Cele două părți trebuie să se respecte interesele de bază ale celeilalte, să adere la norma internațională de bază de non-interferență în afacerile interne, să extindă cooperarea reciproc avantajoasă la nivel global și să dea substanță parteneriatelor noastre pentru cooperarea ecologică și digitală, astfel încât să se realizeze posibilități mai mari și un impuls susținut pentru relațiile China-Europa.

Consilierul de stat Wang Yi a răspuns întrebărilor cu privire la poziția Chinei față de securitatea Europei și situația din Ucraina. El a declarat că partea chineză a susținut întotdeauna suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor, care ar trebui mereu respectate și protejate. Revenirea la acordul Minsk II cât mai curând posibil este singura modalitate de a rezolva problema Ucrainei. Toate părțile ar trebui să discute împreună pentru a elabora o foaie de parcurs și un calendar pentru punerea în aplicare a acordului și să lucreze pentru pace, în loc să crească orbește tensiunile, să creeze panică sau chiar să speculeze posibilitatea războiului. Ucraina ar trebui să fie o punte de comunicare între Est și Vest, nu o frontieră de confruntare între marile puteri. China speră că toate părțile vor continua dialogul și consultările pentru a găsi o soluție care să conducă cu adevărat la protejarea securității Europei.

Sursa: aici, 21 februarie 2022.

  1. Taiwanul compară situația Ucrainei cu cea a Taiwanului

Reporter Phoenix TV: Purtătorul de cuvânt al liderului regiunii Taiwan și responsabilul Departamentului de Afaceri Externe al Taiwanului au comparat situația Ucrainei cu situația Taiwanului și și-au exprimat speranța că întreaga comunitate internațională va continua să furnizeze arme Taiwanului, astfel încât China continentală să nu îndrăznească „să invadeze” cu forța. Există și alte voci care susțin că nu trebuie să lăsăm Ucraina de astăzi să devină Taiwanul de mâine. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Foto: Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Hua Chunying, la conferința de presă din data de 23 februarie 2022

Hua Chunying: În rândul autorităților taiwaneze sunt anumite persoane care folosesc problema Ucrainei pentru a face speculații, ceea ce reprezintă un gest imprudent.

Taiwanul cu siguranță nu este Ucraina! El a fost întotdeauna o parte inalienabilă a teritoriului Chinei. Acesta este un fapt istoric și juridic incontestabil. Principiul unei singure Chine este o normă universal recunoscută care guvernează relațiile internaționale. Pacea în regiunea Taiwan depinde de dezvoltarea pașnică a relațiilor dintre cele două maluri ale strâmtorii, mai degrabă decât de servilitate față de forțele străine pentru vânzarea de arme și sprijinul militar. „Independența Taiwanului” este un drum înfundat și nimeni nu ar trebui să cadă pradă înțelegerilor greșite și judecăților eronate.

De când a izbucnit criza din Ucraina, unele persoane au menționat frecvent Taiwanul. Remarcile făcute dezvăluie pe deplin lipsa lor de cunoaștere a istoriei problemei Taiwanului. Aș dori să profit de această ocazie pentru a adăuga câteva aspecte cu o semnificație mai extinsă.

Este cunoscut faptul că problema Taiwanului a fost cauzată de un război civil și că există o confruntare politică între cele două părți ale strâmtorii Taiwan din cauza acelui război. Cu toate acestea, suveranitatea și teritoriul Chinei nu au fost niciodată divizate și nu pot fi divizate. Acesta este status quo-ul al problemei Taiwanului.

Foto: Întâlnirea dintre Mao Zedong și președintele american Richard Nixon din anul 1972 pe prima pagină a cotidianului oficial al Comitetului din Shanghai al Partidului Comunist Chinez, Jiefang Daily (Jiefang Ribao) și Comunicatul de la Shanghai

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la vizita președintelui Nixon în China. În timpul acelei vizite din februarie 1972, cele două părți au emis comunicatul comun sino-american de la Shanghai, marcând normalizarea relațiilor dintre China și SUA. În „Comunicatul de la Shanghai” există declarații foarte importante cu privire la problema Taiwanului.

Statele Unite au declarat că, în ceea ce privește sistemele lor sociale și politicile externe,  între cele două țări există diferențe fundamentale. Cu toate acestea, cele două părți au convenit că, indiferent de sistemele lor sociale, relațiile dintre cele două țări să se ghideze după principiile respectării suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor, neagresiunii împotriva altor state, non-interferenței în afacerile interne ale altor state, egalității, beneficiului reciproc și de coexistență pașnică. Tot în acest document, SUA au declarat că admit că toți chinezii de pe ambele părți ale strâmtorii Taiwan susțin că există o singură China și că Taiwanul este o parte a Chinei. Guvernul Statelor Unite nu contestă această poziție. Partea americană și-a reafirmat interesul pentru o soluționare pașnică a problemei Taiwanului de către chinezii înșiși. Având în vedere această perspectivă, SUA au afirmat obiectivul final al retragerii tuturor forțelor și instalațiilor militare americane din Taiwan, reducându-le treptat între timp.

În comunicatul din 17 august emis de guvernul chinez și american în anul 1982, guvernul american a declarat că acordă o mare importanță relațiilor cu China și reiterează că nu are intenția de a încălca suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei, de a interveni în afacerile interne sau de a urmări política a „două Chine” sau política „o China, un Taiwan”.

Guvernul american a mai declarat, de asemenea, că nu urmărește o politică de vânzare de arme către Taiwan pe termen lung; că armele pe care le vinde Taiwanului nu vor depăși, din punct de vedere calitativ și cantitativ, nivelul celor furnizate în ultimii ani, după stabilirea relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și China; și că intenționează să reducă treptat vânzarea armelor către Taiwan, așteptând, într-o perioadă de timp, o rezoluție definitivă.

Acestea sunt faptele istorice pe care am dorit să le împărtășesc cu această ocazie cu privire la Taiwan și relația dintre SUA și Taiwan. Dumneavoastră, cu toții, puteți să judecați, comparativ, dacă, pe fond, partea americană și-a respectat angajamentul.

În contextul a ceea ce se întâmplă acum în lume, cred că acest lucru vă va ajuta să înțelegeți mai bine problema Taiwanului. Am dori, de asemenea, să recomandăm acelor persoane din Taiwan să evite cu orice preț ca în problema Taiwanului să fie victima unor neînțelegeri și judecăți eronate.

Sursa: aici, , 23 februarie 2022.

  1. Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune pe tema Ucrainei. China face apel la rezolvarea pașnică a conflictului

Pe 21 februarie, Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta situația din Ucraina. În discursul său, reprezentantul permanent al Chinei la ONU, Zhang Jun a făcut apel la rezolvarea pașnică a conflictului.

Foto: Zhang Jun, reprezentantul permanent al Chinei la ONU, Sursa: 视觉中国 (Visual China Group)

,,Partea chineză urmărește îndeaproape evoluția situației din Ucraina și și-a expus pe deplin poziția în primele două reuniuni ale Consiliului de Securitate. În circumstanțele actuale, toate părțile implicate în acest conflict trebuie să evite orice acțiune care ar putea amplifica tensiunile. Salutăm și încurajăm toate eforturile de a promova o soluție diplomatică, facem apel la toate părțile implicate să continue dialogul și consultările și, pe baza egalității și respectului reciproc, să căutăm soluții rezonabile la preocupările tuturor părților”, a declarat Zhang Jun.

,,Situația actuală a Ucrainei este rezultatul mai multor factori complecși. China și-a stabilit întotdeauna poziția în funcție de gravitatea problemei și pledează ca toate țările să rezolve în mod pașnic și conform  obiectivelor și principiilor Cartei ONU conflictele internaționale, a mai adăugat Zhang Jun.

Sursa: aici , 21 februarie 2022.

  1. Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de recunoaștere a republicilor separatiste Donețk și Lugansk

În cadrul convorbirii telefonice cu președintele francez Macron și cancelarul german Scholz din data de 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că va semna un decret de recunoaștere a republicilor separatiste Donețk și Lugansk.

Președintele francez și cancelarul german și-au exprimat nemulțumirea față de această decizie, dar ambii lideri și-au exprimat dorința de a rămâne în contact.

În aceeași zi, Putin a găzduit o reuniune a Consiliului Securității Rusiei la Kremlin, pentru a discuta problema Donbasului.

Foto: Reuniune a Consiliului Securității Rusiei la Kremlin

Putin a dorit ca toți participanții să analizeze următoarea acțiune a Rusiei pe baza cererii liderilor forțelor civile din Donețk și Lugansk, care au cerut Rusiei să le recunoască drept state independente, precum și a apelului Dumei de Stat a Federației Ruse către președintele rus de a recunoaște forțele civile ca stat autoproclamat.

Spre deosebire de conferințele legate de securitate anterioare, aceasta a fost transmisă în direct la TV.

În cadrul reuniunii, Putin a declarat că s-a evitat precizarea temei întrunirii pentru a fi auzită adevărata exprimare a opiniilor.

Putin a subliniat că recunoașterea zonelor controlate de civili din estul Ucrainei ca stat este strâns legată de securitatea mondială și europeană, deoarece utilizarea Ucrainei ca instrument de confruntare cu Rusia reprezintă o amenințare gravă pentru Rusia.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, președintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, președintele Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko, prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, reprezentantul rus în Grupul Trilateral de contact privind Ucraina, Dmitri Kozak, directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Alexander Bortnikov, directorul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, Narîșkin și alții au luat la rândul lor cuvântul, subliniind că Ucraina a refuzat să pună în aplicare acordurile de la Minsk cu conivența țărilor occidentale și că a acumulat armament greu precum tancuri și 59.300 de soldați în apropierea liniei de contact dintre Donețk și Lugansk. Pentru a proteja viețile oamenilor din regiunea Donbas, majoritatea participanților au sprijinit recunoașterea imediată a zonelor controlate de forțele civile din estul Ucrainei ca stat independent, în timp ce un număr mic de membri au considerat că zonele controlate de forțele civile din estul Ucrainei ar trebui recunoscute ca stat independent în cazul în care nu există o ameliorare a situației.

De mai bine de un deceniu, Ucraina încearcă să adere la NATO. Alăturarea acesteia la Alianța Nord-Atlantică ar însemna extinderea infrastructurii militare a NATO până la „ușa” Rusiei. În decembrie, anul trecut Putin a avertizat că acest lucru „încalcă” linia roșie a Rusiei.

În decembrie 2021, Ministerul rus al Afacerilor Externe a emis o declarație privind dialogul de securitate cu Statele Unite și alte țări occidentale, solicitând Statelor Unite și Organizației Nord-Atlantice să ofere garanții legale pentru excluderea posibilității unei extinderi a NATO spre est. În perioada 10-13 ianuarie 2022, Rusia a purtat dialoguri cu SUA și, respectiv cu NATO, pe tema garanțiilor de securitate, însă discuțiile nu au dus la niciun rezultat.

În aprilie 2014, în regiunea Donbas din estul Ucrainei (inclusiv în regiunile Donețk și Lugansk) a izbucnit un conflict pe scară largă între forțele guvernamentale ucrainene și forțele civile. După intervenția comunității internaționale, s-a ajuns la un acord de încetare a conflictului între cele două părți la Minsk, în septembrie 2014 și, respectiv, în februarie 2015, stabilindu-se o linie de demarcație a încetării conflictului. De atunci, confruntările armate de mare amploare au fost ținute sub control, dar din când în când mai au loc mici conflicte. În ultimul timp, tensiunile dintre Rusia și Ucraina au continuat, iar cele două părți au desfășurat un număr mare de personal militar și armament de-a lungul graniței dintre cele două țări. SUA, Ucraina și NATO susțin că Rusia și-a adunat trupele militare din zona de lângă granița de est a Ucrainei, existând șanse de a o invada. Partea rusă infirmă acest lucru, subliniind că activitățile NATO amenință securitatea frontierei rusești și că partea rusă are dreptul de a mobiliza trupe pe teritoriul său pentru a-l apăra.

Sursa: aici, 21 februarie 2022.

  1. Actualizări din presa chineză după ce Putin a ordonat „operațiunea militară specială”

Tensiunile din regiunea Donbas au escaladat rapid. În zorii zilei de 24 februarie (ora locală a Rusiei), președintele rus Vladimir Putin a ținut un discurs la nivel național prin care a anunțat lansarea unei „operațiuni militare speciale” în regiunea Donbas.

Această decizie a atras imediat atenția la nivel mondial. Ucraina, Statele Unite, Uniunea Europeană și alte state au lansat rapid acuzații împotriva Rusiei. Atmosfera reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite a fost una tensionată, având loc un schimb constant de replici. Totodată, mass-media străină a raportat explozii în estul Ucrainei și în capitală, iar criza ruso-ucraineană care durează de câteva zile a escaladat brusc ajungând la un nou punct culminant.

Putin dă ordinul

Pe 24 februarie, Putin s-a adresat poporului rus printr-un discurs, anunțând că va lansa o „operațiune militară specială” în regiunea Donbas.

„Situația ne impune să luăm măsuri imediate și decisive. Cele două „republici” din Donbas au cerut ajutorul Rusiei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 51, capitolul 7 din Carta Națiunilor Unite, așa cum a fost aprobată de Consiliul Federației Ruse, am decis să iau măsuri militare speciale pentru a pune în aplicare Tratatele de prietenie și asistență reciprocă dintre Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk”.

Foto: Vladimir Putin, președintele Rusiei anunță decizia de a lua „măsuri militare” în regiunea Donbas.

Planul lui nu este să ocupe Ucraina, ci doar de a se apăra

Putin a declarat că armata rusă nu intenționează să ocupe Ucraina, dar a subliniat că Rusia se va apăra.

„Rusia a acceptat noua realitate geopolitică după prăbușirea Uniunii Sovietice. Respectăm și vom continua să facem acest lucru cu privire la toate care s-au reformat din regiunea post-sovietică. Respectăm și vom continua să respectăm suveranitatea lor. Un exemplu în acest sens este ajutorul nostru oferit Kazahstanului, țară care a suferit evenimente tragice, iar statutul și integritatea ei au fost puse în discuție”, a declarat Putin.

„De asemenea, aș dori să le spun cetățenilor ucraineni că, în 2014, Rusia a trebuit să-i protejeze pe locuitorii Crimeei și Sevastopolului de acei „naziști” cum îi numiți voi. Crimeea, Sevastopolul au luat propriile decizii: să rămână alături de patria lor istorică, de Rusia, iar noi sprijinim acest lucru”.

„Repet, pur și simplu nu aveam de ales. Acțiunea de astăzi nu este (nu a fost întreprinsă) pentru a dăuna intereselor Ucrainei și ale poporului ucrainean, ci pentru a proteja Rusia de cei care țin Ucraina ostatică și încearcă să o folosească împotriva țării noastre și a poporului nostru… Acțiunea noastră este un act de autoapărare împotriva amenințărilor la adresa noastră. Dorim să prevenim o catastrofă mai mare decât cea actuală”.

Putin a afirmat că este convins că ofițerii ruși își vor îndeplini sarcinile cu profesionalism și curaj și că dreptatea și adevărul sunt de partea Rusiei.

„Oricine încearcă să ne împiedice, și cu atât mai mult să creeze amenințări  pentru țara, pentru poporul nostru, trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat”, a mărturisit Putin.

Putin le cere soldaților ucrainieni „să depună armele”

Putin a declarat că „întreaga responsabilitate pentru posibila vărsare de sânge va tulbura conștiința regimului care guvernează teritoriul Ucrainei”. De asemenea, el le-a cerut soldaților ucraineni să nu execute ordinele criminale ale guvernului ucrainean, să depună armele și să se întoarcă la casele lor.

,,Voi jurați credință poporului ucrainean, nu grupului anti-regim al poporului care jefuiește Ucraina și îi insultă pe acești oameni. Nu executați ordinele criminale. Fac apel la voi să depuneți imediat armele și să vă întoarceți la casele voastre”, a exclamat președintele rus.

,,Conflictul dintre Rusia și forțele naționaliste ucrainene este inevitabil. Este doar o chestiune de timp. Se pregătesc, așteaptă momentul potrivit și încearcă în zadar să obțină arme nucleare. Nu le vom permite să facă asta!” a declarat Putin.

Reproșuri la adresa NATO

Putin a declarat că, Rusia încearcă de 30 de ani,  să ajungă la un acord privind extinderea NATO, dar a fost înșelată, presată și șantajată, de aceea este de acord cu acei experți care susțin că Statele Unite au construit un „imperiu al minciunilor”.

Putin a afirmat că tancurile NATO se mișcă în apropiere de granița cu Rusia.

„Rusia nu poate să se simtă în siguranță, să se dezvolte și să supraviețuiască în fața amenințărilor constante venite din partea Ucrainei de astăzi”. Putin a spus că încercările NATO de a controla Ucraina sunt inacceptabile.

Într-un discurs anterior televizat, președintele rus declarase că Rusia a fost înșelată și că NATO a finalizat cinci runde de extindere. Polonia, Cehia și Ungaria au aderat la NATO în 1999; Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia în 2004; Albania și Croația în 2009; Muntenegru în 2017 iar Macedonia de Nord în 2020, a mai explicat Putin.

Sirene antiaeriene au sunat în capitala Ucrainei, Kiev

Potrivit unor relatări de presă ale mass-mediei ruse, mass-mediei ucrainene și CNN, mai multe explozii au putut fi auzite în diverse locuri din Ucraina. Agenția de presă rusă Interfax a anunțat pe 24 februarie că s-au auzit focuri de armă în zona aeroportului Borîspil din Kiev, capitala Ucrainei, la scurt timp după ce Rusia a anunțat o operațiune militară.

În momentul conectării cu prezentatorul știrilor, reporterul din Kiev al CNN a auzit o explozie.

„Tocmai ce am auzit explozia, chiar aici, în spatele meu!”, a exclamat reporterul.

Potrivit informațiilor publicate de site-ul de urmărire a zborurilor FlightRadar24, cu puțin timp în urmă, un zbor EL AL de la Tel Aviv la Toronto a făcut o întoarcere bruscă și a zburat din spațiul aerian ucrainean.

În aceeași zi, un avion al companiei Polish Airlines cu ruta Varșovia – Kiev, s-a întors la Varșovia la aceeași oră. Ulterior, s-a raportat că Ucraina a anunțat închiderea spațiului aerian național pentru aviația civilă. La scurt timp, mass-media străină a informat că trupele ruse au debarcat în orașul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei.

Potrivit altor relatări de presă, trupele ruse au debarcat la Odesa, însă ultima declarație emisă de Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene pe Facebook infirma aceste informații.

Potrivit Russian Satellite Communications Company (RSCC), un consilier al „Ministrului de Interne” din Lugansk a declarat că poliția luptă în zona orașului Șceastea, care este controlat de armata ucraineană.

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că Rusia a atacat instalațiile militare ucrainene și polițiștii de frontieră, iar cetățeni din multe locuri din Ucraina au auzit explozii.

Ulterior, unele mass-media străine au dezvăluit că alarmele antiaeriene au sunat în Kiev, capitala Ucrainei, și potrivit CNN, o fotografie furnizată de Președinția Ucrainei a arătat că joi, la primele ore ale zilei, la Kiev a avut loc o explozie.

Știrile CNN au mai dezvăluit că reporterul media a declarat că a văzut un videoclip în direct care arată cum trupele și vehiculele militare ruse au intrat în Ucraina de la punctul de trecere al frontierei dintre Ucraina și Belarus.

Potrivit agenției de presă ruse TASS, Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei a confirmat ulterior că forțele armate ruse, cu sprijinul armatei belaruse, au atacat zona de frontieră dintre Ucraina și Belarus.

„În jurul orei 5 dimineața, granița dintre Ucraina, Federația Rusă și Republica Belarus a fost atacată de trupele ruse sprijinite de Belarus”, a declarat Serviciul de Frontieră de stat ucrainean.

CNN a mai relevat că atacurile au avut loc în mai multe zone de-a lungul granițelor de est și de nord ale Ucrainei. Serviciul de Frontieră de Stat din Ucraina a declarat că atacul a vizat trupele și patrulele de frontieră și puncte de control, fiind folosite artilerie grea, echipament greu și arme de calibru mic.

În același timp, potrivit Statului Major ucrainean, forțele armate ruse au lansat atacuri cu rachete asupra aeroporturilor din mai multe orașe ucrainene, printre care Borîspil, Ciuhuiiv, Kramatorsk și altele.

Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul) a luat decizia ca întreaga țară să intre în stare de război. Metroul din capitala Kiev este deschis gratuit, iar stația de metrou va fi folosită ca adăpost antiaerian.

Potrivit ultimelor știri oferite de Sputnik, Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemul de apărare aeriană al Ucrainei a eșuat.

Potrivit ultimelor știri de la Ministerul Situațiilor de Urgență al Ucrainei, sediul Gărzii Naționale Ucrainene a fost distrus.

Ucraina acuză „agresiunea” și solicită ajutor

Potrivit rapoartelor presei ucrainene, după discursul lui Putin, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a convocat o reuniune a Comitetului pentru Securitate Națională și Apărare.

Învinuirea Rusiei

,,Putin tocmai a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina. Orașele pașnice ucrainene sunt atacate. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra și va câștiga…”

Discursul național

În data de 24 februarie, președintele ucrainean Volodîmir Zelenski a emis de urgență un discurs video, în care a declarat că legea marțială a fost introdusă în țară și a cerut cetățenilor să rămână calmi.

În ziua precedentă, președintele ucrainean Volodîmir Zelenski a semnat un decret potrivit căruia Ucraina va pune în aplicare o stare de urgență de 30 de zile în toată țara (cu excepția Donețk și Lugansk) pe 24 februarie de la ora 00:00, ora locală a Ucrainei.

Solicită ajutor

Președintele Zelensky a avut, de asemenea, convorbiri telefonice cu președintele american Joe Biden și, respectiv, cu premierul britanic Boris Johnson.

Potrivit unei declarații ulterioare a Casei Albe, în timpul convorbirii cu Biden, Zelensky i-a cerut lui Biden „să solicite liderilor lumii să se opună în mod clar agresiunii ostentative a președintelui Putin și să fie alături de poporul Ucrainei”.

După convorbirea dintre liderul ucrainean și premierul britanic, acesta a declarat că Marea Britanie și aliații săi vor oferi un „răspuns ferm” la acțiunile Rusiei.

Oficialii ucraineni au cerut, de asemenea, Națiunilor Unite „să facă tot posibilul pentru a opri războiul împotriva Ucrainei”.

Intervenția rapidă a țărilor.

Statele Unite ale Americii

Președintele american Joe Biden a declarat că se va adresa națiunii în data de 24 februarie (oră locală a Americii), cu privire la „consecințele” acțiunilor Rusiei în Ucraina.

Site-ul oficial al Casei Albe a publicat curând cea mai recentă declarație a lui Biden, în care acesta condamnă Rusia pentru că „alege un război premeditat” și susține că „ea este singura responsabilă pentru moartea și daunele cauzate de acest atac”.

Biden a condamnat, de asemenea, „atacul neprovocat și nejustificat” al Rusiei asupra Ucrainei, susținând că „lumea va trage Rusia la răspundere pentru această operațiune ”.

În seara zilei de 23, ora locală a SUA, Casa Albă a dezvăluit că la scurt timp după ce Rusia a lansat operațiuni militare împotriva Ucrainei, Biden a avut o conversație telefonică cu președintele ucrainean Zelensky.

Potrivit dezvăluirilor făcute de cei de la CNN, Biden a afirmat că după inițiativa lui Zelensky de a-l contacta, pe 23 februarie, cei doi șefi de stat au vorbit printr-un apel securizat.

,,Condamn acest atac neprovocat și nejustificat al armatei ruse. L-am pus la curent cu pașii pe care îi luăm pentru a obține condamnarea internațională…”, a declarat Biden, care se va întâlni și cu liderii Grupului celor Șapte (G7) pe 24 februarie. SUA și aliații lor vor „impune sancțiuni drastice Rusiei”.

Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a anunțat, de asemenea, în acea noapte că Statele Unite vor prezenta o rezoluție Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite joi (24 februarie) prin care condamnă acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei. „Consiliul de Securitate trebuie să acționeze. Mâine vom introduce o rezoluție.”, a  declarat Thomas Greenfield.

Canada

Pe 23 februarie (oră locală a Canadei), premierul canadian Justin Trudeau a emis o declarație prin care anunță că se va întâlni cu aliații G7 în dimineața zilei de 24. Într-o declarație, Trudeau a condamnat „atacul revoltător” al Rusiei asupra Ucrainei și a spus că Canada va lua „măsuri suplimentare” ca răspuns.

„Vor fi consecințe severe pentru acțiunile Rusiei”, a spus Trudeau într-un comunicat. „Mâine dimineață, mă voi întâlni cu partenerii noștri G7 pentru a continua să lucrăm îndeaproape și rapid cu NATO și aliații noștri, pentru a aborda aceste acțiuni iresponsabile și periculoase, să impunem și alte sancțiuni față de cele deja anunțate”.

Trudeau a mai adăugat că va continua să „fie alături de Ucraina”.

Replicile din cadrul reuniunii ONU se intensifică

Rusia: Reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzia, a informat Consiliul de Securitate al ONU cu privire la anunțul lui Putin privind o operațiune militară specială în estul Ucrainei, a anunțat Reuters. Nebenzia a apărat acțiunea militară a Rusiei în temeiul articolului 51 din Carta ONU, care permite „autoapărarea”.

Ucraina: Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Serghei Kislyak, a implorat Consiliul de Securitate al ONU să „facă tot posibilul pentru a opri războiul împotriva Ucrainei”„Aceste instituții au responsabilitatea de a opri războiul”. Serghei Kislyak l-a îndemnat  pe reprezentantul  Rusiei la ONU, Vasily Nebenzya, care în prezent prezidează Consiliul de Securitate, „să-l sune pe Putin, să-l sune pe Lavrov (ministrul rus de externe Serghei) să oprească agresiunea”.

Statele Unite ale Americii: Reprezentantul permanent al SUA la ONU susține că acțiunea militară a președintelui rus Vladimir Putin „transmite un mesaj de război”.

Secretarul general al ONU: La întâlnire, Guterres a cerut Rusiei să „nu mai atace Ucraina”. El a cerut o șansă pentru pace, susținând că „prea mulți oameni și-au pierdut deja viața”.

Sursa: aici, 24 februarie 2022.

Traducere din limba chineză: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”), Diana-Maria Ghinea, Yu Zhan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.