China și Rusia, din nou de mână. Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). China la zi

În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm traducerea unui articol publicat de Institutul de Studii Internaționale și Strategice al Universității Peking (*北京大学国际战略研究院, Běijīng dàxué guójì zhànlüè yánjiùyuàn), cu privire la Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din acest an, desfășurat în Astana, Kazahstan, în perioada 3-4 iulie.

La acest eveniment au participat liderii statelor membre ale OCS: președintele chinez Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Shehbaz Sharif și președinții Uzbekistanului, Tadjikistanului și Kârgâzstanului. India a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe Subrahmanyam Jaishankar, iar președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a fost prezent pentru a marca aderarea oficială a Belarusului la organizație​.

Agenda summitului a inclus discuții pe teme de securitate regională, cooperare economică și schimburi culturale. Printre documentele adoptate s-au numărat „Declarația SCO de la Astana” și „Strategia de Dezvoltare SCO până în 2035”.

Foto: Președintele Republicii Kazahstan, Kassîm-Jomart Tokaev

În calitate de președinte al OCS în acest an, Kazahstanul a subliniat importanța cooperării economice, propunând crearea unui Fond de Investiții SCO și promovarea protecției mediului în cadrul Anului Ecologiei al OCS. O altă inițiativă importantă prezentată de Kazahstan a fost „Unitate mondială pentru o pace și armonie justă”, menită să întărească măsurile de încredere și stabilitate globală. Summitul a marcat, de asemenea, extinderea organizației prin primirea Belarusului ca membru cu drepturi depline, subliniind creșterea influenței și diversității strategice a OCS pe scena globală.

Articolul tradus este relevant pentru o înțelegere profundă a dinamicilor geopolitice și economice ale unei organizații influente precum Organizația de Cooperare de la Shanghai, din perspectiva chineză. Textul abordează aspecte ale politicii internaționale, securității regionale și globale, și oportunităților economice. În plus, include o varietate de opinii de la cercetători chinezi și ruși, contribuind la dezvoltarea unei viziuni mai nuanțate asupra politicilor globale în rândul cititorilor. Autorul acestei analize este Guo Guihai (关贵海), director executiv adjunct al Institutului de Studii Internaționale și Strategice al Universității Peking și director al Centrului de Studii despre Rusia Contemporană din cadrul aceleiași universități.

Foto: Guo Guihai (关贵海)

Institutul de Studii Internaționale și Strategice al Universității Peking (*北京大学国际战略研究院, Běijīng dàxué guójì zhànlüè yánjiùyuàn) este foarte renumit în China pentru analizele și cercetările sale în domeniul politicii internaționale și al strategiilor de securitate și este recunoscut pentru contribuția sa semnificativă la înțelegerea problemelor globale și regionale care afectează politica internațională.

Este apreciat pentru calitatea înaltă a cercetărilor sale și pentru influența pe care o exercită asupra deciziilor strategice ale Chinei. Institutul organizează conferințe și seminarii, publică rapoarte și articole academice, și colaborează cu diverse instituții academice și think-tank-uri la nivel internațional, ceea ce îi conferă o reputație solidă atât pe plan național, cât și internațional (sursa: aici și aici ).

Fiind un centru de cercetare afiliat unei dintre cele mai prestigioase universități din China (Universitatea Peking: 北京大学,Běijīng dàxué)Institutul de Studii Internaționale și Strategice se bucură de o mare credibilitate și respect în rândul cercetătorilor și al decidenților politici. Aceasta contribuie la formularea de politici externe și strategii de securitate, oferind o perspectivă informată și bine fundamentată asupra provocărilor globale contemporane.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

Guo Guihai: Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și mecanismul său de decizie, funcțiile și cadrul geografic

Președintele Xi va participa la cea de-a 24-a reuniune a Consiliului șefilor de stat ai statelor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), care va avea loc în capitala Kazahstanului, Astana. De la înființarea Organizației de Cooperare de la Shanghai în 2001, numărul statelor membre a crescut constant. În afară de China, Rusia și cele patru state din Asia Centrală, Belarus va deveni oficial cel de-al zecelea stat membru la summitul din acest an, după India, Pakistan și Iran. Anul viitor, China va deține președinția OCS și va trebui să analizeze direcțiile prioritare de dezvoltare ale organizației și provocările majore ce trebuie abordate, luând în considerare atât interesele naționale, cât și cerințele celorlalte state membre.

Foto: Președintele Xi Jinping a sosit pe 2 iulie (la prânz), cu un avion special la Astana, pentru a participa la cea de-a 24-a reuniune a Consiliului șefilor de stat ai țărilor membre ale OCS

Prima provocare cu care se confruntă Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS) este structura de putere și mecanismul decizional. Este bine cunoscut faptul că China și Rusia joacă un rol de „dublu motor” în cadrul organizației. Problema cu această structură este că modelul de conducere comună între cele două țări prezintă numeroși factori de instabilitate, iar aderarea Indiei, care se consideră un membru de rang înalt, afectează în mod obiectiv poziția dominantă a Chinei și Rusiei.

Înainte de extinderea organizației, deși Rusia avea o influență mai mare asupra Asiei Centrale, OCS reușea să mențină un echilibru relativ între China și Rusia în această regiune. Odată cu aderarea Indiei, Pakistanului și Iranului, structura de putere a OCS s-a schimbat, formând o structură pe două niveluri: primul nivel alcătuit din China, Rusia și India, iar al doilea nivel alcătuit din China, Rusia, India, împreună cu țările din Asia Centrală, Iran și Pakistan.

Cercetătorii chinezi consideră că există patru modele posibile de interacțiune între China, Rusia și India în cadrul organizației, respectiv triunghiul strategic, conducerea comună chino-rusă, polarizarea bilaterală și dominația rusă. Triunghiul strategic se referă la formarea unei relații de coordonare reciprocă între China, Rusia și India în cadrul OCS. Conducerea comună chino-rusă înseamnă continuarea modelului de „dublu motor” dintre China și Rusia de dinaintea extinderii, în timp ce India participă ca un membru obișnuit. Polarizarea bilaterală se referă la formarea unei relații de opoziție între Rusia și India pe de o parte și China și Pakistan pe de altă parte, fiecare părți contrabalansându-se reciproc. Dominația rusă înseamnă că, atât China, cât și India sunt marginalizate, iar Rusia devine centrul OCS. În prezent, organizația se află într-o perioadă de tranziție instabilă a modului de interacțiune. În chestiuni majore, poziția Indiei și dacă aceasta va fi constructivă va juca un rol decisiv.

Foto: Pe 3 iulie, președintele Rusiei, Vladimir Putin a sosit în Kazahstan pentru a participa la cea de-a 24-a reuniune a Consiliului șefilor de stat ai țărilor membre ale OCS

Problema decizională, adică cine decide și cum se decide, este o problemă fundamentală pentru existența și funcționarea unei organizații internaționale. „Carta Organizației de Cooperare de la Shanghai” prevede că „deciziile tuturor organismelor organizației sunt adoptate prin consultare fără vot, iar dacă niciun stat membru nu se opune în timpul consultării (există un consens), decizia este considerată adoptată”. Acest mod de luare a deciziilor tratează toate statele membre ca fiind egale în statut și voință, fără a permite ca cei mari să-i domine pe cei mici, cei puternici să-i subjuge pe cei slabi sau cei mulți să-i înșele pe cei puțini, maximizând astfel solidaritatea și cooperarea în cadrul organizației, reflectând spiritul OCS. Problema este că cooperarea practică rămâne adesea nerezolvată mult timp, în special în ceea ce privește problemele de cooperare economică promovate de China.

În acest context, cercetătorii chinezi susțin că, menținând principiul „consensului” pentru problemele majore, ar trebui adoptat principiul „majorității simple” pentru problemele generale, pentru a evita constrângerile autoimpuse și a nu afecta eficiența. Totuși, partea rusă nu este de acord, subliniind că țările din Orient exprimă opinii opuse într-un mod subtil și că, dacă nu sunt de acord, nu vor spune „nu”, ci vor folosi expresii pozitive, dar ambigue, cu semnificații negative implicite. Aceasta a devenit parte din cultura politică a OCS. Cercetătorii ruși recunosc că, în cadrul OCS, se evită cât mai mult exprimarea puternică a opoziției și disputele publice intense. Dacă statele membre au opinii divergente asupra unei probleme, aceasta va rămâne pe ordinea de zi pentru o perioadă lungă, fără a se înregistra progrese substanțiale. Un exemplu evident este faptul că opoziția Rusiei a transformat înființarea Băncii de Dezvoltare a OCS într-o problemă nerezolvată.

De fapt, atitudinea Chinei și a Rusiei față de mecanismul decizional diferă, motivația din spatele acesteia fiind dorința de a controla provocările OCS și de a avea un cuvânt de spus în cadrul organizației.  Astfel, principiul consensului a devenit, în mâinile membrilor din Asia Centrală, un atu important în influențarea procesului decizional al organizației.

O a doua provocare cu care se confruntă Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS) este clarificarea priorității funcționale a organizației: securitatea sau economia. OCS a fost înființată pentru a asigura securitatea regională și ulterior a promovat intens cooperarea economică. Cu toate acestea, ritmul cooperării economice este mult în urma cooperării în domeniul securității și politicii, o problemă care a devenit un clișeu.

Cercetătorii ruși recunosc, de asemenea, că, dacă Rusia nu ar fi fost atât de hotărâtă să împiedice înființarea Băncii de Dezvoltare a OCS și să obstrucționeze progresul cooperării economice în cadrul OCS, China ar fi fost probabil mulțumită cu potențialul de cooperare economică din cadrul organizației și nu ar fi simțit nevoia să inițieze proiecte alternative precum inițiativa „Centura și Drumul”, Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, Fondul Drumului Mătăsii etc. Atitudinea Rusiei este de înțeles: în domeniul economic, China are un potențial mai mare și o influență mai puternică. O schimbare a priorității OCS de la securitate la economie ar însemna, de fapt, ca Rusia să cedeze Chinei conducerea organizației.

În același timp, țările din Asia Centrală au formulat multe cerințe noi și mai concrete privind cooperarea economică în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai. Țările membre cu un nivel de dezvoltare mai ridicat doresc ca accentul cooperării să fie pus pe inovare și antreprenoriat, parcuri tehnologice, economisirea energiei și protecția mediului. Pe de altă parte, țările membre mai puțin dezvoltate speră ca OCS să stabilească mecanisme legate de reducerea sărăciei, infrastructura de transport și combaterea criminalității economice, pentru a sprijini dezvoltarea națională. Prin urmare,clarificarea domeniilor prioritare ale organizației, coordonarea intereselor tuturor părților și realizarea unei cooperări pragmatice reprezintă o problemă urgentă pe care OCS trebuie să o rezolve.

A treia provocare cu care OCS se confruntă este delimitarea regională a organizației. De la înființare și până la extindere, membrii OCS au fost China, Rusia și patru țări din Asia Centrală, ceea ce a conferit organizației o identitate regională clară în Asia Centrală. Odată cu aderarea Indiei și Pakistanului, OCS a depășit cadrul geografic al Asiei Centrale, iar temele de bază ale organizației nu mai pot evita problemele din Asia de Sud. Din punct de vedere geostrategic, OCS nu doar că acoperă „zona centrală” a continentului eurasiatic, ci se extinde și către Oceanul Indian.

Foto: Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi susținând un discurs la cea de-a 23-a reuniune a Consiliului șefilor de stat ai țărilor membre ale OCS (4 iulie 2024)

Aderarea Indiei și Pakistanului reprezintă un pas esențial în extinderea influenței globale a Organizației de Cooperare de la Shanghai, răspunzând astfel așteptărilor Rusiei de a transforma OCS într-o organizație globală. După extindere, țările din Asia Centrală se tem că vor fi marginalizate și insistă asupra păstrării identității central-asiatice a OCS, dorind ca principalele subiecte abordate să fie problemele din regiunea lor. China, pe de altă parte, dorește să extindă OCS dincolo de Asia Centrală, către regiuni din Eurasia care au legături cu Asia Centrală, fără a evidenția o abordare conflictuală externă. Comparativ, Rusia dorește în prezent să utilizeze OCS și mecanismul de cooperare BRICS pentru a scăpa de izolare și a contracara influența occidentală.

În concluzie, OCS reprezintă o platformă importantă de dialog între China, Rusia, Asia Centrală și Asia de Sud. China ar trebui să își clarifice și să își exprime mai ferm poziția, mai ales în ceea ce privește problemele majore care afectează viitorul organizației. Participarea Chinei la guvernarea globală se aliniază foarte bine cu obiectivele și evoluția OCS, iar China trebuie să continue să joace un rol central în cadrul organizației, să dirijeze cu precizie direcția de dezvoltare a OCS și să coordoneze relațiile dintre vechii și noii membri prin prisma noilor relații internaționale, sporind astfel vitalitatea, atractivitatea și capacitatea de acțiune a organizației.

Sursa: aici, 4 iulie 2024

Material realizat de Paula Toma, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *