„China nu va asista pasivă la căderea lui Putin”. America începe ofensiva în Asia, iar Xi Jinping și Vladimir Putin își dau asigurări reciproce

Foto: Antony Blinken, secretarul de stat al SUA întâmpinat de președintele Indoneziei, Joko Widodo

În numărul de astăzi, vă prezentăm o serie de declarații oficiale ale purtătorilor de  cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe din luna decembrie. Sesizăm că, dincolo de întărirea, cel puțin declarativă, a parteneriatului ruso-chinez, există o îngrijorare și o iritare din partea Chinei față de acțiunile diplomatice ale SUA în Asia. Mesajele au dublă țintă: și America, dar și statele din Asia, cărora li se transmite mesajul că Beijingul urmărește atent poziționarea lor. China se bazează pe influența ei economică convârșitoare în regiune, incomparabil mai semnificativă decât cea americană. Bătălia între securitate și prosperitate se derulează în trombă în spațiul asiatic.

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziția oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile și materialele ulterioare ale Centrului de studii sino-ruse (CSSR).

Mai pe larg despre acest subiect – dilema dintre securitate și prosperitate în Asia – se va discuta în următoarea emisiune „China la zi”, la începutul anului următor (emisiunile anterioare pot fi urmărite aici și aici).

Sumar:

  1. Daniel Kritenbrink, adjunct al secretarului1 de stat al SUA pentru Asia de Est vizitează Asia de Sud-Est pentru a reafirma „relațiile” cu aceasta – pentru „a face cele patru țări să înțeleagă ce sunt acelea reguli și ordine
  2. Secretarul de stat american Antony Blinken pornește în primul său turneu diplomatic în Asia de Sud-Est, etapa inițială având loc în Jakarta, Indonezia
  3. Xi Jinping și Vladimir Putin discută și consolidează încrederea reciprocă a statelor lor printr-un summit online
  4. Diplomații lituanieni părăsesc China pe fondul deteriorării relațiilor diplomatice dintre cele două state
  5. Mass-media din Republica Cehă raportează că este posibil ca partea chineză să rețină un cetățean lituanian fără să existe acuzații penale la adresa acestuia
  6. China respinge proiectul SUA privind „prevenirea muncii forțate în China”
  7. Grupul celor Șapte (G7) amenință Rusia, însă China nu va asista pasivă la căderea lui Putin.
  8. Daniel Kritenbrink, adjunct al secretarului1 de stat al SUA pentru Asia de Est vizitează Asia de Sud-Est

Foto: Daniel Kritenbrink, diplomat de carieră, în prezent, adjunct al secretarului de stat al SUA pentru Asia de Est

Pe 29 noiembrie, Global Times a raportat că, începând cu data de 27 noiembrie, Daniel Kritenbrink va efectua vizite oficiale în patru țări din Asia de Sud-Est: Indonezia, Malaezia, Singapore și Thailanda.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat emis pe 26 noiembrie, Kritenbrick se va întâlni cu oficiali de rang înalt din țările menționate mai sus pentru a reafirma angajamentul SUA de a lucra împreună cu aliații și partenerii în ceea ce privește abordarea „celor mai serioase” provocări globale și regionale ale secolului XXI.”


Foto: Reuniunea miniștrilor de externe China – ASEAN

Potrivit Reuters, vizita lui Kritenbrink în cele patru țări din Asia de Sud-Est s-a datorat  faptului că, în ultimele decenii, relațiile dintre acestea și China au devenit din ce în ce mai strânse. Statele Unite ale Americii urmăresc prin toate mijloacele să împiedice ascensiunea Chinei și să o forțeze să revină la poziția de producător de nivel inferior pe care SUA i-au stabilit-o. Kritenbrink a reiterat „sprijinul pentru o ordine bazată pe reguli în Indo-Pacific”, așa cum în ultimul an, SUA au subliniat în nenumărate rânduri „statutul bazat pe putere” în interacțiunile cu China.

Se preconizează ca în cadrul acestei vizite, pe lângă provocările globale și regionale să fie dezbătute și probleme specifice precum schimbările climatice, problemele legate de Myanmar și relațiile economice și comerciale bilaterale. Mai trebuie menționat faptul că, pe 19 noiembrie, noul ambasador al Chinei în Statele Unite, Qin Gang, s-a întâlnit cu Kritenbrink, cele două părți convenind să colaboreze pentru a ajunge la consensul stabilit de cei doi șefi de stat în urma ultimului summit organizat prin videoconferință. La mai puțin de zece zile mai târziu, Kritenbrink a efectuat o vizită în Asia de Sud-Est făcând clar faptul că vrea să facă din China o țintă în zonă, ceea ce este o încălcare a promisiunii făcute de SUA Chinei. Însă, rămâne de văzut dacă Kritenbrink va reuși să își atingă obiectivele stabilite înainte de această călătorie.

Fostul asistent adjunct al Secretarului de stat al SUA, Daniel Russell, care a ocupat aceeași funcție în timpul administrației Obama, nu numai că l-a criticat dur pe Kritenbrink în cadrul unui interviu, dar a mai declarat că strategia lui Biden pentru Asia a fost până acum foarte vagă și lipsită de un conținut economic convingător. Pentru țările din Asia de Sud-Est este greu de crezut că SUA au o strategie economică viabilă pentru a asigura un profit de pe urma relațiilor bilaterale. Țările din Asia de Sud-Est au suferit pierderi mari, atât în timpul crizei financiare din Asia de la sfârșitul anilor 1990, cât și în timpul celei din 2008. Deși Statele Unite au reușit să-și mențină economia într-un stagiu general de dezvoltare, bazându-se pe emiterea excesivă de dolari americani și pe datoriile în dolari, lăcomia lor față de restul lumii a continuat să crească. De aceea, este absolut rezonabil ca țările din Asia de Sud-Est să fie precaute față de SUA în timpul administrației Biden.

Potrivit Philippine Star, un ziar în limba engleză din Filipine, în ultimele șase luni, mai mulți oficiali americani de rang mai înalt decât Kritenbrink au vizitat Asia de Sud-Est. În timpul vizitei vicepreședintelui american Kamala Harris, aceasta a fost luată în derâdere din cauza războiului din Vietnam. Secretarul american al Apărării Lloyd Austin a vizitat Filipine, ceea ce a atenuat într-o oarecare măsură tensiunile din ultimii cinci ani dintre SUA și Filipine. În plus, în timp ce era în Asia de Est, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a făcut o vizită surpriză în China, moment în care a primit „cadouri” din partea acesteia: două liste și trei concluzii. Philippine Star consideră că Kritenbrink va pune accentul pe „centralitatea” țărilor din Asia de Sud-Est ca o modalitate de a le separa de China.

Foto: Summit-ul virtual între SUA și ASEAN

Am putea spune că SUA nu au prea mulți ași în mânecă în regiunea Asiei de Sud-Est, deși s-au angajat să „trezească” regiunea și să creeze o atmosferă de „conducere a SUA în Asia de Sud-Est”. Însă, realitatea este că Statele Unite nu mai sunt la fel de capabile ca în secolul trecut, nu mai pot profita de oportunitatea rară a transferului industrial pentru a răscumpăra țările din Asia de Sud-Est, determinându-le pe unele dintre ele să acționeze ca pioni pentru propria lor eficiență.

Deși încă dețin cea mai mare piață de consum din lume, fiind dominantă în multe domenii tehnologice pe plan mondial, realitatea este că SUA devine din ce în ce mai mult o forță negativă. Nu ajută alte țări să se dezvolte, ci se folosesc de puterea pe care o au pentru a forța alte țări să se supună voinței lor, ceea ce ar putea fi descris drept întruchiparea unui stat hegemonic care apasă pe accelerație pe o pantă descendentă.

Sursa: aici.

  1. Secretarul de stat american Antony Blinken în primul său turneu diplomatic în Asia de Sud-Est, etapa inițială având loc în Jakarta, Indonezia.

Global Times: Pe 14 decembrie, în timpul vizitei sale în Indonezia, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA a declarat că „există multă îngrijorare, din Asia de Nord-Est până în Asia de Sud-Est și de la fluviul Mekong până la Insulele din Pacific cu privire la acțiunile agresive ale Beijingului”, la care a mai adăugat că SUA sunt hotărâte să garanteze „libertatea” de navigație în Marea Chinei de Sud. El a menționat, de asemenea, hotărârea arbitrală a unui tribunal internațional din Marea Chinei de Sud. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Permiteți-mi să încep cu câteva fapte simple. Nu China este cea care provoacă de mult timp probleme în Marea Chinei de Sud și cea care sub pretextul „libertăţii de navigaţie” reprezintă o amenințare gravă și riscuri majore pentru pacea și stabilitatea regională. Nu China provoacă în mod deliberat dispute în Marea Chinei de Sud și seamănă discordie între țările regionale. Nu China trimite aleatoriu nave și aeronave performante pentru a efectua exerciții militare de recunoaștere în Marea Chinei de Sud sau pentru a pătrunde ilegal în apele și spațiul aerian adiacent al insulelor și recifurilor lor.

Sunt sigur că știm cu toții ce țară este obișnuită cu acțiunile menționate mai sus. Sper că oficialii americani nu vor denatura faptele.

SUA le place să invoce „Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării” (prescurtat UNCLOS) și așa-numitul „arbitraj în Marea Chinei de Sud” , continuând să vorbească despre „ordinea bazată pe reguli”. Arbitrajul din Marea Chinei de Sud a încălcat grav principiul consimțământului statului. Așa-zisa hotărâre a acesteia contravine dreptului internațional, inclusiv UNCLOS. Este ilegală, nulă și neavenită.

Statele Unite ale Americii pretind adesea că sunt un „apărător” al dreptului internațional, însă, ar trebui mai întâi să înceapă cu executarea hotărârii și avizului consultativ al Curții Internaționale de Justiție și a rezoluției Adunării Generale a ONU. SUA sunt selective în aplicarea dreptului internațional și a ordinii internaționale. Această practică a egoismului și a standardelor duble și-a pierdut de mult credibilitatea și devine din ce în ce mai contraproductivă.

„Libertatea de navigație” în Marea Chinei de Sud, revendicată de SUA, nu este nimic altceva decât „libertatea de a pătrunde” a aeronavelor militare americane avansate și a navelor de război din Marea Chinei de Sud care își etalează puterea. Statele Unite sunt un exemplu de hegemonie și de agresiune, impun fără îndoială sancțiuni unilaterale, exercită jurisdicții, exagerează conceptul de securitate națională cu scopul de a pune piedici companiilore străine și recurg la coerciție economică.

SUA ar trebui să respecte faptele, dreptul internațional și normele de bază care guvernează relațiile internaționale, să înceteze subminarea păcii și stabilității în Marea Chinei de Sud și să oprească acțiunile greșite care afectează încrederea reciprocă și a cooperării dintre țările regionale.

Sursa: aici.

  1. Xi Jinping și Vladimir Putin discută și consolidează încrederea reciprocă a statelor lor printr-un summit online

CCTV: Pe data de 15 decembrie după-amiază, șefii de stat ai Chinei și ai Rusiei au avut o întâlnire prin intermediul videoconferinței. Ne-ați putea oferi mai multe detalii despre acest summit?

新华社照片,北京,2021年12月15日 习近平同俄罗斯总统普京举行视频会晤 12月15日下午,国家主席习近平在北京同俄罗斯总统普京举行视频会晤。 新华社记者 殷博古 摄

Foto: Cea de-a întâlnire din acest an între președintele chinez și președintele rus, organizată prin intermediul unei video-conferințe.

Wang Wenbin: Ieri după-amiază, președintele Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit pentru a doua oară în acest an prin intermediul unei videoconferințe. China a emis deja un comunicat de presă cu privire la aceasta, iar viceministrul de externe Le Yucheng a acordat un interviu presei imediat după întâlnire.

Aceasta este a 37-a întâlnire a celor doi șefi de stat în opt ani de zile. Cele două părți au avut un schimb de opinii aprofundat și au ajuns la un consens larg cu privire la relațiile lor bilaterale, cooperarea practică în diverse domenii, coordonarea strategică internațională și alte probleme. Acest lucru a dat un impuls puternic dezvoltării susținute și de înaltă calitate a legăturilor bilaterale în anul viitor. Îndrumarea strategică a celor doi șefi de stat este cheia relațiilor bilaterale la nivel înalt din prezent.

În timpul întâlnirii, președintele Xi a subliniat avantajul politic enorm și marile oportunități în cooperarea pragmatică integrală dintre China și Rusia. Acesta și-a exprimat dorința de a se întâlni cu președintele Putin la „Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing” și de a lucra împreună „pentru realizarea unui viitor comun”, care va deschide un nou capitol în relațiile dintre China și Rusia în perioada post-pandemică.

Președintele Xi a reafirmat angajamentul Chinei de a sprijini ferm Rusia în menținerea stabilității pe termen lung. A declarat că cele două țări trebuie să lanseze mai multe acțiuni comune pentru a susține într-un mod mai eficient interesele de securitate ale celor două părți și a subliniat că cele două țări trebuie să împărtășească oportunitățile de dezvoltare pentru a crește din ce în ce mai mult această cooperare. Este important să profităm de oportunitățile noii runde de revoluție științifică și tehnologică, de transformare industrială și să accelerăm cooperarea în industriile de știință și tehnologiile de frontieră.

Cele două părți trebuie să mențină dezvoltarea Organizației pentru Cooperare de la Shanghai pe calea corectă și să protejeze securitatea și stabilitatea în regiune. China va menține un nivel ridicat de coordonare strategică cu Rusia și va încuraja țările BRICS să aprofundeze cooperarea la nivel global.

Cei doi șefi de stat consideră că relațiile dintre China și Rusia sunt la cel mai bun nivel al lor din istorie și continuă să realizeze noi progrese, la un nivel mai aprofundat. Au reiterat faptul că cele două părți susțin cu fermitate sistemul internațional centrat pe ONU și ordinea internațională susținută de dreptul internațional; că resping unilateralismul, politica de putere și provocările de confruntare ideologică; că susțin corectitudinea și justiția internațională și mai multă democrație în relațiile internaționale. Cei doi lideri au anunțat că, în următorii doi ani, Rusia și China vor organiza Anul cooperării sportive.

Anul viitor, Partidul Comunist Chinez (PCC) va organiza cel de-al 20-lea Congres Național, iar Rusia va intra într-o etapă importantă de implementare a obiectivelor sale naționale de dezvoltare până în 2030. Cele două părți vor continua să se sprijine ferm din patru puncte de vedere: 1. să se bucure de oportunitățile de dezvoltare; 2. să se sprijine strategic; 3. să promoveze dezvoltarea susținută la nivel înalt și de înaltă calitate a relațiilor bilaterale; 4. să transforme relația bilaterală într-un model de coordonare și valoare strategică și să contribuie la dezvoltarea „unei comunități cu un viitor comun pentru omenire.”

Sursa: aici.

  1. Diplomații lituanieni părăsesc China pe fondul deteriorării relațiilor diplomatice dintre cele două state

MASTV: Pe data de 16 decembrie, ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat presei că autoritățile chineze i-au informat pe diplomații lituanieni că actele lor de identitate nu vor mai fi valabile în curând.„Am cerut o perioadă mai lungă, pur și simplu pentru că ar fi complicat să organizăm această întoarcere atât de repede. Nu am primit niciun răspuns la cererea de prelungire făcută, iar diplomații noștri s-au întors cât mai repede posibil.”a declarat acesta. „Modificările unilaterale ale statutului reprezentanților unei țări ar încălca legile internaționale, inclusiv Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice”, a mai adăugat Gabrielius Landsbergis. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Foto: Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis

Wang Wenbin: Ca răspuns la acțiunea greșită a guvernului lituanian de a permite autorităților din Taiwan să înființeze „un birou de reprezentanță al Taiwanului” în Lituania și să creeze în mod flagrant impresia falsă de „o China, un Taiwan” în lume, partea chineză a anunțat reducerea oficială a relațiilor diplomatice bilaterale la nivel de „însărcinat cu afaceri”. Printr-o notă diplomatică, a informat partea lituaniană cu privire la decizia sa de a redenumi reprezentanța diplomatică a Chinei în Lituania într-un birou mai mic însărcinat cu afaceri al Republicii Populare Chineze în Republica Lituania, și în consecință, cerându-i în consecință să schimbe numele reprezentanței sale diplomatice în China.

Această acțiune este în concordanță cu „Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice”, cu dreptul internațional general, cu practicile internaționale conexe și cu principiul reciprocității diplomatice.

Odată cu deteriorarea relațiilor la nivel de „însărcinat cu afaceri”, partea chineză a solicitat reprezentanței diplomatice a Lituaniei în China să solicite din nou documentele de identitate pentru diplomați. Aceasta este o procedură normală de sprijinire și de administrare de către China a misiunilor străine pe teritoriul său. Respectă dreptul internațional și practicile internaționale și nu afectează performanța normală și viața personalului diplomatic aflat în China. Totodată, partea chineză garantează siguranța, drepturile legitime ale tuturor misiunilor diplomatice din China, cât și funcționarea normală a acestora, inclusiv reprezentanța diplomatică a Lituaniei, în conformitate cu „Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice”.

Lituania nu a depus niciodată o cerere de prelungire a cărților de identitate pentru diplomații săi. Declarația că „nu a primit niciun răspuns la cererea făcută” din partea Chinei este pur și simplu un zvon. Ceea ce este însă cert e că, fără o notificare prealabilă către partea chineză, Lituania a decis să-și retragă brusc toți diplomații din China, punând astfel la cale o farsă bine dirijată.

În loc să înfrunte și să își corecteze propriile greșeli, Lituania răspândește informații false pentru a se eschiva de responsabilități. China își exprimă profunda nemulțumire și se opune ferm acestei acțiuni. Încercarea Lituaniei de a crea o impresie falsă de „o singură China, un Taiwan” și de a submina suveranitatea Chinei nu va reuși niciodată, iar învinuirea părții chineze și șantajarea ei politică este, de asemenea, complet greșit calculată.

Sursă: aici.

  1. Mass-media din Republica Cehă raportează că este posibil ca partea chineză să rețină un cetățean lituanian fără să existe acuzații penale la adresa acestuia.

China Review News: Pe 15 decembrie, mass-media din Republica Cehă a raportat că este posibilă reținerea unui cetățean lituanian de către partea chineză fără să existe acuzații penale. În plus, Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului ceh a adoptat o rezoluție prin care cere guvernului să-și exprime sprijinul pentru întoarcerea diplomaților lituanieni la Vilnius, ca răspuns la acțiunile coercitive ale Chinei și să se pronunțe la Consiliul European pentru a-și exprima solidaritatea față de Lituania. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Wang Wenbin: V-am prezentat deja faptele și care este poziția Chinei cu privire la părăsirea terioriului chinez de către diplomații lituanieni. Știrea potrivit căruia China ar putea reține un cetățean lituanian fără acuzații penale este falsă și absurdă. Aș dori să subliniez încă o dată faptul că Lituania a fost cea care a decis plecarea bruscă a întregului personal diplomatic din China, fără să se consulte cu partea chineză, și tot ea este cea care răspândește zvonuri pentru a se elibera de orice fel de responsabilitate. Îndemnăm părțile în cauză să distingă clar faptele, să mențină o poziție obiectivă, corectă, să respecte principiul „unei singure Chine”, să adopte măsuri concrete pentru a proteja dezvoltarea solidă și constantă a relațiilor bilaterale, cât și a relațiilor dintre China și Europa.

Sursă: aici.

  1. China respinge proiectul SUA privind „prevenirea muncii forțate în China”

Shenzhen TV: Am observat că Senatul și Camera Reprezentanților din SUA au adoptat recent Legea privind prevenirea muncii forțate uigure. La o conferință de presă specială susținută ieri de Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang, fermierii de bumbac și angajații întreprinderilor din Xinjiang au respins minciunile referitoare la așa-zisul proiect de lege al SUA, spunându-și propriile povești despre angajarea voluntară și muncă grea pe care trebuie să o depună pentru a se putea îmbogăți. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Am luat act de acea conferință de presă susținută de Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang. Experiențele împărtășite de fermierii de bumbac și angajații întreprinderilor din Xinjiang au dezmințit minciuna scandaloasă a „muncii forțate” fabricată de SUA. Pentru a

realiza complotul „folosirea Xinjiang-ului pentru a putea îngrădi China”, unii politicieni americani au folosit toate mijloacele pentru a răspândi zvonuri și a defăima Xinjiang-ul. Acesta este un astfel de exemplu de încercare, care va dezvălui în continuare adevărata față a acestor oameni. Indiferent de zarvă pe care încearcă să o creeze acești politicieni americani, Xinjiang va face doar progrese rapide în prosperitatea și dezvoltarea sa.

Vorbind despre „muncă forțată”, această etichetă se potrivește cel mai bine Statelor Unite ale Americii. Există aproximativ 500.000 de copii care sunt muncitori agricoli în SUA. Aproximativ 240.000 până la 325.000 de femei și copii din SUA sunt victime ale sclaviei sexuale. În ultimii cinci ani, în jur de 100.000 de persoane au fost vândute anual în SUA pentru muncă forțată. Îi sfătuim pe acești așa-numiți „reprezentanți ai opiniei publice” să se concentreze mai mult pe ceea ce se întâmplă la ei în țară. Ar trebui să dea dovadă de grijă față de acei copii care sunt supuși muncii forțate în circumscripția lor, să salveze femeile și copiii victime ale sclaviei sexuale pe care ar trebui să-i servească, și să-și amintească de acești afro-americani care au murit din cauza muncii forțate pe plantațiile de bumbac.

Sursa: aici.

  1. Grupul celor Șapte (G7) a devenit o nouă alianță care se opune Chinei și Rusiei. Inițial, G7 a fost cunoscut ca Grupul celor Opt (G8), format din țările G7 plus Rusia, însă după ce aceasta din urmă a preluat controlul asupra Crimeei în 2014, a fost exclusă din grup. Astfel, G8 a devenit ulterior G7.Grupul celor Șapte (G7) amenință Rusia, însă China nu va asista pasivă la căderea lui Putin

În cadrul reuniunii recent încheiate a miniștrilor de externe ai G7, au fost lansate mai multe avertismente la adresa Rusiei. În cazul unei incursiuni în Ucraina, Grupul celor Șapte a declarat că vor exista consecințe majore pentru Rusia, însă nu a precizat care vor fi acestea. G7 include Statele Unite ale Americii (SUA), Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Canada și Japonia.


Foto: Reuniunea miniștrilor de externe ai Grupului celor Șapte (G7)

Problema Ucrainei a devenit pretextul potrivit pentru Occident să limiteze inițiativele Rusiei. Originea problemei Ucrainei este una destul de complexă, dar dacă ar fi să facem un scurt rezumat, problema Ucrainei este rezultatul restrângerii constante al Rusiei de către Occident, sub conducerea Statelor Unite. SUA și restul statelor membre NATO au încercat să confrunte Rusia prin aducerea activă a Ucrainei în rândurile lor. Însă NATO nu a făcut nicio promisiune Ucrainei, de aceea Ucraina nu a aderat la NATO până în prezent, ci s-a confruntat cu o reacție puternică din partea Rusiei. Rusia a emis deja un avertisment Ucrainei prin preluarea controlului asupra Crimeei, în timp ce partea de est a Ucrainei este deja în stare de divizare.

Rusia a limitat cea mai mare parte a puterii Occidentului. În tot acest proces prin care SUA și alte țări occidentale limitează Rusia, China nu va asista la căderea lui Putin.

După ce Vladimir Putin a preluat conducerea Rusiei, aceasta a devenit din ce în ce mai vehementă față de Occident. În perioada de izolare a Rusiei de către Occident i-a dat timp Chinei să se dezvolte. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a devenit ținta suprimării de către țările occidentale. Statele Unite și alte țări Occidentale au folosit în principal expansiunea spre est a NATO pentru a contracara Rusia, iar în prezent, prin desfășurarea unui număr mare de forțe militare în Marea Neagră au exercitat o presiune constantă asupra Rusiei.

Statele Unite și restul țărilor NATO au încercat să folosească descurajarea militară pentru a determina Rusia să se predea, însă, să nu uităm că Rusia este cunoscută drept o națiune luptătoare. Dacă nu ar fi vorba de scăderea puterii sale economice, cu siguranță le-ar fi arătat acestora ce poate.

Dacă Rusia va fi doborâtă de Occident, China va fi supusă unor mari presiuni, motiv pentru care cele două țări împărtășesc același obiectiv strategic, și anume, construirea unei lumi multilaterale. În timp ce Rusia se confruntă cu atitudinea agresivă a Occidentului, China și Rusia urmează să aibă un summit prin intermediul unei videoconferințe. Nu cu mult timp în urmă, președintele rus Vladimir Putin a avut o videoconferință cu președintele american Joe Biden, însă nu s-a ajuns la un consens semnificativ.

În prezent, China este a doua cea mai mare economie a lumii, producția sa economică totală fiind la egalitate cu cea a Statelor Unite ale Americii. China este cel mai mare exportator de bunuri industriale și, în calitate de fabrică a lumii, este deja locomotiva economiei mondiale, mai ales în contextul în care noua epidemie de coronavirus (Covid-19) se răspândește în întreaga lume. Dezvoltarea economiei chineze are un rol foarte important de jucat în redresarea economiei mondiale. China are nevoie de multă energie pe parcursul dezvoltării sale economice, iar Rusia este bogată în energie. Prin urmare, China și Rusia pot coopera pe termen lung, oferind astfel o bază economică pentru ca Rusia să reziste în fața presiunilor occidentale. Cooperarea dintre China și Rusia, ar putea optimiza și mai mult structura mondială și, ar putea diminua astfel, hegemonia Statelor Unite ale Americii.

Sursa: aici.

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Diana-Maria Ghinea și Zahn Yu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.