Cristina Melnic*

Sursă foto: Obozrevatel
Ucraina a redevenit subiectul fierbinte de pe mapamond după comasarea trupelor rusești la granițele sale pentru a doua oară în decurs de câteva luni, iar lumea occidentală se preocupă de descaladarea tensiunilor dintre Moscova și Kiev. În acest sens a avut loc, marți, un summit virtual între președintele american Joe Biden și cel rus Vladimir Putin, care a durat 2 ore, iar cei doi și-au exprimat îngrijorările legate de Ucraina.
Conform reacției de la Kremlin, Vladimir Putin consideră aderarea Ucrainei la NATO o „linie roșie” și implicit o amenințare iminentă asupra securității Federației Ruse, iar pentru a se evita un conflict are nevoie de niște garanții, stabilite din punct de vedere legal, din partea occidentalilor care să excludă extinderea NATO. De partea cealaltă, reprezentantul lumii occidentale, Joe Biden, a avertizat Rusia în privința consecințelor în cazul utilizării forței armate împotriva Ucrainei, iar într-un final au convenit în folosirea căilor diplomatice și directe de comunicare, în continuare, în încercarea de a rezona pe marginea problematicii ucrainene.
După consultarea cu aliații NATO, care a avut loc ulterior ședinței video cu Putin și pe parcursul zile de ieri, Joe Biden a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În cele 1,5 ore petrecute la telefon, președintele american i-a transmis omologului său de la Kiev că aderarea la NATO depinde doar este de decizia poporului ucrainean și a membrilor Alianței, conform intervenției șefului Biroului Președintelui Ucrainei Andrei Ermak în cadrul unei emisiuni televizate.
https://www.youtube.com/watch?v=dsaY-Af1YkI – Andrei Ermak, la postul TV 1+1
https://www.youtube.com/embed/dsaY-Af1YkI?wmode=opaque
Așadar, mingea este (și) în curtea ucrainenilor, care încă au un conflict activ pe teritoriul lor, iar o parte a frontierei este incontrolabilă. Desigur că Donbasul a reprezentat o altă tematică fierbinte din cadrul discuțiilor purtate (dacă nu cea mai importantă!), dar despre acest aspect vom reveni într-un alt viitor articol.
Deocamdată ne axăm, la cald, pe atitudinea ucrainenilor față de aderarea la NATO.
Ce spun sondajele? Multe ne vorbesc despre o majoritate…
După cum am demonstrat anterior, există o dinamică pozitivă a opiniei publice ucrainene față de aderarea la NATO, deși o majoritate clară nu era identificată de cele mai importante case de sondare de la Kiev. Între timp, pe marginea evenimentelor din ultimele luni, tendința s-a întărit, cel puțin în perspectiva unora dintre cercetările publicate. Centrul Razumkov (Tabelul 1 și Diagrama 1) și Rating Group (Tabelul 2 și Diagrama 2) confirmă datele obținute în cadrul chestionarelor realizate pe parcursul acestui an că peste 50 la sută dintre cetățenii ucraineni susțin aderarea Ucrainei la NATO.
Tabelul 1: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă ați participa la referendumul privind aderarea Ucrainei la NATO, cum ați vota?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.
Pentru aderare | Împotriva aderării | Greu de răspuns | |
Noi 2015 | 48,3 | 32,5 | 19,3 |
Dec 2016 | 47,4 | 33,2 | 19,4 |
Dec 2017 | 45,4 | 34,6 | 20 |
Dec 2018 | 50,4 | 33,4 | 16,2 |
Noi 2018 | 53 | 33,3 | 13,7 |
Dec 2020 | 47,7 | 35 | 17,3 |
Apr 2021 | 53,8 | 31 | 15,2 |
Diagrama 1:

Tabelul 2: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar organiza astăzi un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, cum ați vota?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2014-2021.
Pentru aderarea Ucrainei la NATO | Împotriva aderării Ucrainei la NATO | Greu de răspuns | Nu voi vota | |
Mar 2014 | 34 | 43 | 13 | 9 |
Apr 2014 | 38 | 40 | 15 | 7 |
Sep 2014 | 43 | 31 | 17 | 8 |
Noi 2014 | 51 | 25 | 14 | 10 |
Aug 2015 | 45 | 31 | 9 | 14 |
Dec 2015 | 46 | 30 | 15 | 8 |
Ian 2016 | 47 | 31 | 13 | 10 |
Iul 2016 | 42 | 32 | 13 | 13 |
Sep 2016 | 41 | 34 | 13 | 12 |
Mai 2017 | 43 | 30 | 14 | 13 |
Sep 2017 | 45 | 33 | 13 | 9 |
Noi 2017 | 44 | 34 | 12 | 10 |
Apr 2018 | 43 | 36 | 15 | 6 |
Iun 2018 | 44 | 36 | 12 | 8 |
Noi 2018 | 40 | 36 | 15 | 8 |
Dec 2018 | 44 | 32 | 13 | 11 |
Ian 2019 | 44 | 31 | 15 | 11 |
Feb 2019 | 45 | 33 | 14 | 8 |
Mar 2019 | 43 | 33 | 16 | 7 |
Apr 2019 | 49 | 26 | 17 | 9 |
Mai 2019 | 53 | 27 | 16 | 4 |
Iun 2019 | 53 | 31 | 14 | 2 |
Sep 2019 | 48 | 34 | 15 | 3 |
Oct 2019 | 49 | 33 | 14 | 4 |
Noi 2019 | 47 | 34 | 15 | 4 |
Dec 2019 | 52 | 30 | 13 | 4 |
Iun 2020 | 49 | 36 | 12 | 4 |
Iul 2020 | 46 | 38 | 12 | 3 |
Feb 2021 | 51 | 39 | 8 | 2 |
Mar 2021 | 48 | 28 | 13 | 11 |
Apr 2021 | 53 | 36 | 5 | 6 |
Iun 2021 | 52 | 33 | 11 | 3 |
Iul 2021 | 56 | 33 | 8 | 3 |
Oct 2021 | 52 | 34 | 10 | 3 |
Noi 2021 | 58 | 35 | 5 | 2 |
Diagrama 2:

…dar nu toate!
Lucrurile nu sunt însă unanime. Cea de-a treia casă de sondare consultată, Kiev International Institute of Sociology (KIIS), confirmă trendul ascendent al deschiderii ucrainenilor pentru aderarea la NATO, însă nu identifică o majoritate evidentă pe marginea acestui subiect (Tabelul 3 și Diagrama 3).
Tabelul 3: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar ține acum un referendum cu privire la aderarea la NATO. Care ar fi alegerea ta – să votezi pentru aderarea la această alianță, împotriva aderării sau abținerii – să nu participi la vot?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2005-2021.
Data | Pentru aderare | Împotriva aderării | Nu particip la vot | Greu de spus |
Dec 2005 | 15.6 | 57.2 | 8.6 | 18.6 |
Oct 2007 | 18.7 | 59.8 | 6.1 | 15.5 |
Feb 2008 | 18.3 | 62.1 | 6.8 | 12.8 |
Sep 2008 | 20.2 | 62.6 | 6 | 11.2 |
Oct 2009 | 17.2 | 63.1 | 7.5 | 12.1 |
Sep 2014 | 47.8 | 32.4 | 7.3 | 12.5 |
Mai 2015 | 39.6 | 34.0 | 9.7 | 16.7 |
Sep 2016 | 39.2 | 31.2 | 17.8 | 11.8 |
Feb 2017 | 41.3 | 31.6 | 10.5 | 16.6 |
Mai 2017 | 41.0 | 31.7 | 8.1 | 19.3 |
Sep 2017 | 44.8 | 27.2 | 10.5 | 17.5 |
Noi 2017 | 43.2 | 33.3 | 10.4 | 13 |
Apr 2018 | 41.4 | 37.8 | – | 20.9 |
Iun 2018 | 41.1 | 30.7 | 12.2 | 16 |
Feb 2019 | 40.1 | 31.5 | 8.3 | 20.1 |
Mar 2019 | 44,2 | 30,3 | 8,5 | 17 |
Feb 2020 | 43,5 | 31,3 | 9,7 | 15,5 |
Iun 2021 | 47,8 | 24,3 | 22,7 | 5,2 |
Diagrama 3:

Chiar dacă nu se impune o majoritate clară în rândul cetățenilor ucraineni conform datelor KIIS, la un referendum pentru aderarea Ucrainei la NATO ar urma să participe marea majoritate dintre ucrainenii chestionați de Centrul Razumkov, astfel peste două treimi dintre cetățeni se vor prezenta la vot, ceea ce relevă un interes ridicat al publicului în privința cursului strategic al țării (Tabelul 4 și Diagrama 4).
Tabelul 4: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO s-ar face în următoarea perioadă, ați participa la vot?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.
DA | NU | Greu de răspuns | |
Noi 2015 | 63,5 | 23,4 | 13,1 |
Dec 2016 | 62,2 | 24,9 | 12,9 |
Dec 2017 | 64,5 | 21,4 | 14,1 |
Dec 2018 | 69,1 | 18,9 | 12 |
Noi 2019 | 78,5 | 12,8 | 8,7 |
Dec 2020 | 69,9 | 18,1 | 12 |
Apr 2021 | 70,9 | 18,9 | 10,2 |
Diagrama 4:

De asemenea, după cum notează Centrul Razumkov în studiul său realizat în baza sondajului realizat pe acest subiect din aprilie 2021, se identifică o intenție mai mare în rândul susținătorilor aderării de a participa la referendum decât a oponenților, astfel că dintre cei care vor lua parte la referendum, 72,9 la sută vor vota în favoarea aderării, în comparație cu 21,2 la sută care se vor vota împotrivă și cei 5,9 la sută care încă nu au decis (Diagrama 5).
Diagrama 5:

Ucraina rămâne încă sfâșiată între Est și Vest
Cea mai semnificativă diferență confirmată de toate casele de sondare se identifică în distribuirea regională a rezultatelor, astfel că regiunile din vestul Ucrainei susțin aderarea la NATO într-o măsură mult mai mare decât locuitorii regiunilor din est și sud, după cum se poate observa din imaginea alăturată.

Sursă foto: Rating Group
Dincolo de acea majoritate care susține aderarea Ucrainei la NATO, sondajul Centrului Razumkov din aprilie 2021 relevă alte câteva rezultate interesante, astfel că majoritatea ucrainenilor (56%) sunt conștienți că statutul de stat nealiat nu oferă nicio garanție de securitate Ucrainei, iar în cazul unei agresiuni militare, aceștia sunt pe cont propriu (Tabelul 5). În aceeași ordine de idei, aproape trei sferturi dintre cetățeni (74%) înțeleg faptul că, la momentul actual, Ucraina nu are nicio garanție externă în privința păstrării independenței, suveranității și integrității sale teritoriale (Tabelul 6), iar cea mai optimă opțiune pentru aceștia ar fi aderarea la NATO (51%), în timp ce pentru dobândirea statului de țară neutră ar opta aproximativ o treime dintre ucraineni (30%) (Tabelul 7).
Tabelul 5:
ÎN CAZUL UNEI AMENINȚĂRI MILITARE (AGRESIUNE ARMATĂ) UCRAINA SE POATE AȘTEPTA, ÎNTÂI,…? | Răspuns |
Doar pe cont propriu | 56,2 |
De la ajutorul statelor UE și NATO | 34,9 |
De la ajutorul Statelor Unite | 25,9 |
Pentru asistență internațională largă | 20,2 |
Cu ajutorul țărilor CSI și CSTO | 5,2 |
Cu ajutorul Rusiei | 2,9 |
Greu de răspuns | 6 |
Tabelul 6:
Întrebare | NU | DA | Greu de răspuns |
Are Ucraina de azi garanții externe de încredere ale independenței, suveranitatei și integrității teritoriale? | 74,1 | 15,3 | 10,6 |
Tabelul 7:
CE MODEL DE ASIGURARE A SECURITĂȚII NAȚIONALE ESTE CEL MAI OPTIM PENTRU UCRAINA? | Răspuns |
Dobândirea statutului neutru | 29,3 |
Aderarea la NATO | 51,4 |
Aderarea la organizația de securitate care include Rusia | 7,7 |
Greu de răspuns | 11,6 |
Pe de altă parte, odată cu aderarea Ucrainei la NATO, principalele consecințe remarcate de cetățenii ucraineni, în proporție de peste 70 la sută, ar fi că aceasta va înrăutăți relațiile Ucrainei cu Rusia și alte țări CSI, iar cheltuielile pentru apărare vor crește imediat (Tabelul 8). Printre motivele identificate de ucraineni pentru a susține aderarea la NATO sunt că acest lucru va consolida securitatea Ucrainei și va contribui la rezistența împotriva agresiunii ruse, iar cei care sunt împotriva aderării Ucrainei la NATO motivează prin ceea că se va adânci și mai mult conflictul cu Rusia, iar Ucraina ar putea fi implicată în alte acțiuni militare ale NATO (Tabelul 9).
Tabelul 8:
CARE SUNT CONSECINȚELE ADERĂRII UCRAINEI LA NATO? | Da | Nu | Greu de răspuns |
Aceasta va înrăutăți relațiile Ucrainei cu Rusia și alte țări CSI | 70,5 | 12,2 | 17,3 |
Vor crește cheltuielile pentru apărare | 70,2 | 12,6 | 17,2 |
Va forța soldații ucraineni să participe la operațiuni militare în interesul Occidentului | 65,1 | 15,7 | 19,2 |
Va contribui la reformarea sistemului național de securitate și apărare | 64,9 | 15,5 | 19,5 |
Acesta va promova dezvoltarea complexului industrial-de apărare al Ucrainei | 62 | 17,5 | 20,5 |
Va oferi Ucrainei garanții de securitate | 59,3 | 23,6 | 17,2 |
Creșterea prestigiului internațional al Ucrainei | 55,7 | 25,1 | 19,2 |
Accelerarea integrării Ucrainei în UE | 48,3 | 26,6 | 25,1 |
Va atrage investitori străini în țară | 46,4 | 21,9 | 31,7 |
Va promova dezvoltarea democrației în țară, asigurând drepturile și libertățile cetățenilor | 42,9 | 30 | 27 |
Exacerbarea tensiunilor în societățile ucrainene | 41,3 | 34,9 | 23,8 |
Va duce la pierderea independenței politice a Ucrainei | 34,2 | 41,6 | 28 |
Va face din Ucraina o țintă pentru teroriști | 30,4 | 41,6 | 28 |
Va afecta capacitățile de apărare ale Ucrainei | 20,6 | 53,6 | 25,8 |
Tabelul 9:
DE CE CREDEȚI CĂ UCRAINA TREBUIE SĂ ADERE LA NATO? | Procent |
Acest lucru va consolida securitatea Ucrainei | 79,4 |
Va ajuta să reziste agresiunii ruse | 63 |
Va întări și moderniza armata ucraineană | 37,6 |
Va fi pe drumul Ucrainei către UE | 28,4 |
Ucraina va avea mai multă autoritate pe arena internațională | 17,8 |
Va contribui la dezvoltarea Ucrainei ca stat democratic | 11,2 |
Va da un impuls dezvoltării întreprinderilor complexului militar-industrial | 9,8 |
Acesta va promova dezvoltarea economiei ucrainene | 9,3 |
Va ajuta la atragerea de investiții și împrumuturi din Occident | 6,3 |
Susțin activitatea NATO | 3,3 |
Altele | 0,1 |
Greu de răspuns | 0,7 |
Un aspect foarte important îl reprezintă faptul că ucrainenii (spre deosebire de cetățenii Republicii Moldova) au perceput că aderarea la NATO contribuie semnificativ la aderarea la Uniunea Europeană, iar integrarea în UE (cel puțin în spațiul estic) nu este posibilă fără acoperirea segmentului securitar, astfel se identifică o majoritate relativă a celor care realizează că integrarea în UE și NATO trebuie să se realizeze în aceeași direcție (Tabelul 10).
Tabelul 10:
CU CARE DINTRE ACESTE DECLARAȚII SUNTEȚI DE ACORD? | |
Integrarea în UE și NATO – mișcare într-o singură direcție: aderarea la NATO contribuie foarte mult la aderarea Ucrainei la UE | 45,6 |
Integrarea UE și aderarea la NATO –acestea sunt procese diferite și nu există nicio legătură între ele | 33,5 |
Greu de răspuns | 20,9 |
De asemenea, majoritatea ucrainenilor consideră că Crimeea nu ar fi fost anexată de către Rusia, iar războiul din Donbas nu ar fi avut loc dacă Ucraina era țară-membră NATO (Tabelul 11).
Tabelul 11:
Întrebări | NU | DA | Greu de răspuns |
Dacă în 2014 Ucraina ar fi fost membru NATO, ar fi avut loc anexarea Crimeii de către Rusia? | 57,2 | 14,6 | 28,2 |
Dacă în 2014 Ucraina ar fi fost membru NATO, ar fi început războiul în estul Ucrainei? | 56,8 | 13,9 | 29,3 |
La capitolul amenințărilor, ucrainenii disting Rusia și agresiunea armată externă drept cele mai grave amenințări de securitate, după care urmează separatismul și terorismul (Tabelul 12).
Tabelul 12:
EXISTĂ O AMENINȚARE PENTRU UCRAINA DIN…? | Da | Nu | Greu de răspuns |
Rusia | 74,1 | 15,3 | 10,6 |
Agresiune armată externă | 71,9 | 18 | 10,1 |
Separatismul în Ucraina | 63,3 | 21,7 | 14,9 |
Terorismul internațional | 52,8 | 29,2 | 18 |
Creșterea extremismului în Ucraina | 49,4 | 28,9 | 21,6 |
SUA | 15,8 | 66,9 | 17,2 |
China | 12,6 | 63 | 24,4 |
NATO | 12,3 | 68,7 | 19,1 |
Uniunea Europeană | 7,4 | 76,5 | 16,1 |
Un rezultat un pic surprinzător este cel legat de apărarea țării: în cazul în care s-ar întâmpla un act de agresiune asupra statului ucrainean, atunci doar un sfert dintre cetățeni ar fi gata să lupte cu armele în mână, iar alți 30 la sută ar participa ca voluntari (Tabelul 13 și Diagrama 6). Aproape jumătate dintre cetățenii Ucrainei (47%) spune că nu ar lupta pentru Ucraina sau că e foarte greu să dea un răspuns în acest sens…
Tabelul 13:
Ești gata să îți aperi țara? | Răspuns |
Da, cu armele în mână | 23,6 |
Da, participarea la mișcarea de voluntariat | 29,3 |
Nu | 33,8 |
Greu de răspuns | 13,2 |
Diagrama 6:

NATO este văzută cu „ochi buni” de ucraineni, ca fiind organizația internațională care oferă cel mai important sprijin țării lor întru apărarea independenței, suveranității și teritoriilor sale (Tabelul 14), fiind un aliat important care oferă asistență Ucrainei în legătură cu antrenarea armatei și promovarea reformelor apărării, precum și furnizarea de echipamente și arme militare (Tabelul 15 și 16). Portretul reliefat de către ucraineni presupune că NATO este o alianță de securitate cu un impact pozitiv asupra situației politice de la nivel mondial (Tabelele 17 și 18), iar conceptele cu care se asociază blocul nord-atlantic sunt securitate, pace, democrație și stabilitate (Tabelul 19).
Tabelul 14:
CARE ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE OFERĂ CEL MAI IMPORTANT SPRIJIN UCRAINEI ÎN PROTECȚIA INDEPENDENȚEI, SUVERANITATEI ȘI TERITORIULUI EI? | Răspuns |
NATO | 41,9 |
UE | 40,2 |
OSCE | 24,3 |
ONU | 21,5 |
Consiliul Europei | 18 |
Țările din CSI | 4,8 |
Alianța de Securitate care include Rusia | 3,2 |
Alții | 0,4 |
Niciuna dintre organizațiile internaționale | 23,3 |
Greu de răspuns | 13,5 |
Tabelul 15:
CE FEL ASISTENȚĂ PRACTICĂ OFERĂ NATO UCRAINEI? | Răspuns |
Antrenarea armatei ucrainene și promovarea reformelor apărării | 49,1 |
Furnizarea de echipamente și arme militare | 39,5 |
Reabilitarea răniților și a veteranilor | 25,7 |
Modernizarea echipamentelor și armelor militare | 25,9 |
Eliminarea muniției învechite | 10,8 |
Combaterea pandemiei de COVID-19 | 9 |
O alta | 1,1 |
Nu se acordă asistență | 17,3 |
Greu de răspuns | 14,3 |
Tabelul 16:
PENTRU UCRAINA, NATO ESTE? | Răspuns |
Aliat | 47,7 |
Dușman | 7,4 |
Niciun aliat, nici duşman | 37,7 |
Greu de răspuns | 7,3 |
Tabelul 17:
CE ESTE NATO ÎN PRIMUL RÂND? | Răspuns |
Alianța de securitate | 47,8 |
Bloc militar agresiv | 22,4 |
Organizația de menținere a păcii | 16,5 |
Greu de răspuns | 13,4 |
Tabelul 18:
CARE ESTE IMPACTUL NATO ASUPRA SITUAȚIEI POLITICE DIN LUME? | Răspuns |
Pozitiv | 44,9 |
Negativ | 18,7 |
Neutru | 15,9 |
Fără efect | 5,1 |
Greu de răspuns | 15,4 |
Tabelul 19:
ÎN CE MĂSURĂ FIECARE DINTRE ACESTE CONCEPTE LE ASOCIAȚI CU NATO? | Pe o scară de la 1 la 10 |
Securitate | 6,6 |
Pace | 6,3 |
Democraţie | 5,9 |
Stabilitate | 5,8 |
Bunăstare | 5,3 |
Dominarea lumii | 4,9 |
Război | 4,5 |
Dictatură | 3,8 |
Cruzime | 3,8 |
Agresiune | 3,7 |
Amenințare | 3,7 |
Atunci când vine vorba de țări aliate Ucrainei, pe primele locuri se află SUA, Polonia, Lituania, Germania și Canada, după care urmează Georgia, Marea Britanie și Franța, pentru ca la polul opus să se afle Ungaria, Armenia și, în mod evident, Rusia. De remarcat este faptul că România nu se află printre răspunsurile propuse de realizatorii chestionarului la acest capitol (Tabelul 21).
Tabelul 21:
Care țări pot fi considerate aliate ale Ucrainei în apărarea independenței, suveraniții și integrității sale teritoriale? | Răspuns |
SUA | 44,1 |
Polonia | 36,8 |
Lituania | 34 |
Germania | 31,6 |
Canada | 30,4 |
Georgia | 24,4 |
Marea Britanie | 23,4 |
Franţa | 21,6 |
Turcia | 18 |
Belarus | 12,7 |
Kazahstan | 8,2 |
Azerbaidjan | 7,8 |
Rusia | 6 |
Armenia | 4,8 |
Ungaria | 4,7 |
Alții | 0,5 |
Ucraina nu are aliați strategici | 19,4 |
Greu de răspuns | 12 |
Într-un final, ucrainenii sunt conștienți de faptul că NATO nu este atât de mult interesată de aderarea Ucrainei în organizație, astfel că 39 la sută susțin că doar parțial este interesată (Diagrama 7).
Diagrama 7:

Concluzii la cald
- Adeziunea majoritară pro-NATO în Ucraina se naște greu. Moștenirea sovietică și cei 30 de ani petrecuți „între două lumi” nu au generat adeziuni solide pro-atlantiste. (Cazul este similar cu cel din R. Moldova, unde pro-americanismul și pro-atlantismul nu sunt atribute majoritare ale populației.)
- Suntem în Ucraina într-o situație în care țara a pierdut teritorii (Crimeea), iar o parte din teritoriu nu este controlat de Kiev. Abia în aceste condiții o majoritate pro-NATO se naște, dar nici aceasta nu este confirmată de toate sondajele de opinie de acolo. Să notăm, în treacăt, că cercetările sunt făcute doar în teritoriul Ucrainei controlat de Kiev, deci excluzând o bună parte de populație evident anti-NATO (Crimeea și Donbas-ul controlat de separatiști).
- Chiar dacă astăzi în Ucraina se identifică o majoritate care susține aderarea țării la NATO, iar referendumul pe acest subiect ar putea trece, garanția de includere în alianța militară nimeni nu o poate garanta nimeni, nici măcar SUA, fiindcă, cu siguranță, se va găsi măcar un membru NATO care se va opune acestei aderări (a se vedea și situația Summitului de la București din 2008, unde Ucraina și Georgia nu au primit MAN-ul ca urmare a opoziției unor state din Occident, în special Germania și Franța). De altfel, astăzi, Ungaria și-a anunțat deja opoziția.
- Realist vorbind, ce îi mai rămâne Ucrainei, în afară de niște speranțe deșarte legate de integrarea în NATO, este să-și negocieze cât mai bine statutul de țară non-aliată, iar celelalte părți implicate să-i garanteze investiții economice și cooperare pe alte dimensiuni. Până la urmă, totul se contabilizează. 30 de ani de pendulare „șmecheră” și iresponsabilă între Est și Vest a elitelor de la Kiev – „vițelul deștept care suge de la două vaci” – se plătesc. Occidentul nu poate repara într-o zi ce a făcut URSS-ul în zeci de ani și elitele „independente” vreme de 30 de ani după. Aviz Republicii Moldova.
*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.