Biden îi transmite lui Zelenski că aderarea la NATO este o decizie a poporului ucrainean. Bătălia pemtru sondaje

Cristina Melnic*

Sursă foto: Obozrevatel

Ucraina a redevenit subiectul fierbinte de pe mapamond după comasarea trupelor rusești la granițele sale pentru a doua oară în decurs de câteva luni, iar lumea occidentală se preocupă de descaladarea tensiunilor dintre Moscova și Kiev. În acest sens a avut loc, marți, un summit virtual între președintele american Joe Biden și cel rus Vladimir Putin, care a durat 2 ore, iar cei doi și-au exprimat îngrijorările legate de Ucraina.

Conform reacției de la Kremlin, Vladimir Putin consideră aderarea Ucrainei la NATO o „linie roșie” și implicit o amenințare iminentă asupra securității Federației Ruse, iar pentru a se evita un conflict are nevoie de niște garanții, stabilite din punct de vedere legal, din partea occidentalilor care să excludă extinderea NATO. De partea cealaltă, reprezentantul lumii occidentale, Joe Biden, a avertizat Rusia în privința consecințelor în cazul utilizării forței armate împotriva Ucrainei, iar într-un final au convenit în folosirea căilor diplomatice și directe de comunicare, în continuare, în încercarea de a rezona pe marginea problematicii ucrainene.

După consultarea cu aliații NATO, care a avut loc ulterior ședinței video cu Putin și pe parcursul zile de ieri, Joe Biden a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În cele 1,5 ore petrecute la telefon, președintele american i-a transmis omologului său de la Kiev că aderarea la NATO depinde doar este de decizia poporului ucrainean și a membrilor Alianței, conform intervenției șefului Biroului Președintelui Ucrainei Andrei Ermak în cadrul unei emisiuni televizate.

https://www.youtube.com/watch?v=dsaY-Af1YkI – Andrei Ermak, la postul TV 1+1
https://www.youtube.com/embed/dsaY-Af1YkI?wmode=opaque

Așadar, mingea este (și) în curtea ucrainenilor, care încă au un conflict activ pe teritoriul lor, iar o parte a frontierei este incontrolabilă. Desigur că Donbasul a reprezentat o altă tematică fierbinte din cadrul discuțiilor purtate (dacă nu cea mai importantă!), dar despre acest aspect vom reveni într-un alt viitor articol.

Deocamdată ne axăm, la cald, pe atitudinea ucrainenilor față de aderarea la NATO.

Ce spun sondajele? Multe ne vorbesc despre o majoritate…

După cum am demonstrat anterior, există o dinamică pozitivă a opiniei publice ucrainene față de aderarea la NATO, deși o majoritate clară nu era identificată de cele mai importante case de sondare de la Kiev. Între timp, pe marginea evenimentelor din ultimele luni, tendința s-a întărit, cel puțin în perspectiva unora dintre cercetările publicate. Centrul Razumkov (Tabelul 1 și Diagrama 1) și Rating Group (Tabelul 2 și Diagrama 2) confirmă datele obținute în cadrul chestionarelor realizate pe parcursul acestui an că peste 50 la sută dintre cetățenii ucraineni susțin aderarea Ucrainei la NATO.

Tabelul 1: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă ați participa la referendumul privind aderarea Ucrainei la NATO, cum ați vota?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.

 Pentru aderareÎmpotriva aderăriiGreu de răspuns
Noi 201548,332,519,3
Dec 201647,433,219,4
Dec 201745,434,620
Dec 201850,433,416,2
Noi 20185333,313,7
Dec 202047,73517,3
Apr 202153,83115,2

Diagrama 1:

Tabelul 2: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar organiza astăzi un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, cum ați vota?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2014-2021.

 Pentru aderarea Ucrainei la NATOÎmpotriva aderării Ucrainei la NATOGreu de răspunsNu voi vota
Mar 20143443139
Apr 20143840157
Sep 20144331178
Noi 201451251410
Aug 20154531914
Dec 20154630158
Ian 201647311310
Iul 201642321313
Sep 201641341312
Mai 201743301413
Sep 20174533139
Noi 201744341210
Apr 20184336156
Iun 20184436128
Noi 20184036158
Dec 201844321311
Ian 201944311511
Feb 20194533148
Mar 20194333167
Apr 20194926179
Mai 20195327164
Iun 20195331142
Sep 20194834153
Oct 20194933144
Noi 20194734154
Dec 20195230134
Iun 20204936124
Iul 20204638123
Feb 2021513982
Mar 202148281311
Apr 2021533656
Iun 20215233113
Iul 2021563383
Oct 20215234103
Noi 2021583552

Diagrama 2:

…dar nu toate!

Lucrurile nu sunt însă unanime. Cea de-a treia casă de sondare consultată, Kiev International Institute of Sociology (KIIS), confirmă trendul ascendent al deschiderii ucrainenilor pentru aderarea la NATO, însă nu identifică o majoritate evidentă pe marginea acestui subiect (Tabelul 3 și Diagrama 3).

Tabelul 3: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar ține acum un referendum cu privire la aderarea la NATO. Care ar fi alegerea ta – să votezi pentru aderarea la această alianță, împotriva aderării sau abținerii – să nu participi la vot?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2005-2021.

DataPentru aderareÎmpotriva aderăriiNu particip la votGreu de spus
Dec 200515.657.28.618.6
Oct 200718.759.86.115.5
Feb 200818.362.16.812.8
Sep 200820.262.6611.2
Oct 200917.263.17.512.1
Sep 201447.832.47.312.5
Mai 201539.634.09.716.7
Sep 201639.231.217.811.8
Feb 201741.331.610.516.6
Mai 201741.031.78.119.3
Sep 201744.827.210.517.5
Noi 201743.233.310.413
Apr 201841.437.820.9
Iun 201841.130.712.216
Feb 201940.131.58.320.1
Mar 201944,230,38,517
Feb 202043,531,39,715,5
Iun 202147,824,322,75,2

Diagrama 3:

Chiar dacă nu se impune o majoritate clară în rândul cetățenilor ucraineni conform datelor KIIS, la un referendum pentru aderarea Ucrainei la NATO ar urma să participe marea majoritate dintre ucrainenii chestionați de Centrul Razumkov, astfel peste două treimi dintre cetățeni se vor prezenta la vot, ceea ce relevă un interes ridicat al publicului în privința cursului strategic al țării (Tabelul 4 și Diagrama 4).

Tabelul 4: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO s-ar face în următoarea perioadă, ați participa la vot?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.

 DANUGreu de răspuns
Noi 201563,523,413,1
Dec 201662,224,912,9
Dec 201764,521,414,1
Dec 201869,118,912
Noi 201978,512,88,7
Dec 202069,918,112
Apr 202170,918,910,2

Diagrama 4:

De asemenea, după cum notează Centrul Razumkov în studiul său realizat în baza sondajului realizat pe acest subiect din aprilie 2021, se identifică o intenție mai mare în rândul susținătorilor aderării de a participa la referendum decât a oponenților, astfel că dintre cei care vor lua parte la referendum, 72,9 la sută vor vota în favoarea aderării, în comparație cu 21,2 la sută care se vor vota împotrivă și cei 5,9 la sută care încă nu au decis (Diagrama 5).

Diagrama 5:

Ucraina rămâne încă sfâșiată între Est și Vest

Cea mai semnificativă diferență confirmată de toate casele de sondare se identifică în distribuirea regională a rezultatelor, astfel că regiunile din vestul Ucrainei susțin aderarea la NATO într-o măsură mult mai mare decât locuitorii regiunilor din est și sud, după cum se poate observa din imaginea alăturată.

Sursă foto: Rating Group

Dincolo de acea majoritate care susține aderarea Ucrainei la NATO, sondajul Centrului Razumkov din aprilie 2021 relevă alte câteva rezultate interesante, astfel că majoritatea ucrainenilor (56%) sunt conștienți că statutul de stat nealiat nu oferă nicio garanție de securitate Ucrainei, iar în cazul unei agresiuni militare, aceștia sunt pe cont propriu (Tabelul 5). În aceeași ordine de idei, aproape trei sferturi dintre cetățeni (74%) înțeleg faptul că, la momentul actual, Ucraina nu are nicio garanție externă în privința păstrării independenței, suveranității și integrității sale teritoriale (Tabelul 6), iar cea mai optimă opțiune pentru aceștia ar fi aderarea la NATO (51%), în timp ce pentru dobândirea statului de țară neutră ar opta aproximativ o treime dintre ucraineni (30%) (Tabelul 7).

Tabelul 5:

ÎN CAZUL UNEI AMENINȚĂRI MILITARE (AGRESIUNE ARMATĂ) UCRAINA SE POATE AȘTEPTA, ÎNTÂI,…?Răspuns
Doar pe cont propriu56,2
De la ajutorul statelor UE și NATO34,9
De la ajutorul Statelor Unite25,9
Pentru asistență internațională largă20,2
Cu ajutorul țărilor CSI și CSTO5,2
Cu ajutorul Rusiei2,9
Greu de răspuns6

Tabelul 6:

ÎntrebareNUDAGreu de răspuns
Are Ucraina de azi garanții externe de încredere ale independenței, suveranitatei și integrității teritoriale?74,115,310,6

Tabelul 7:

CE MODEL DE ASIGURARE A SECURITĂȚII NAȚIONALE ESTE CEL MAI OPTIM PENTRU UCRAINA?Răspuns
Dobândirea statutului neutru29,3
Aderarea la NATO51,4
Aderarea la organizația de securitate care include Rusia7,7
Greu de răspuns11,6

Pe de altă parte, odată cu aderarea Ucrainei la NATO, principalele consecințe remarcate de cetățenii ucraineni, în proporție de peste 70 la sută, ar fi că aceasta va înrăutăți relațiile Ucrainei cu Rusia și alte țări CSI, iar cheltuielile pentru apărare vor crește imediat (Tabelul 8). Printre motivele identificate de ucraineni pentru a susține aderarea la NATO sunt că acest lucru va consolida securitatea Ucrainei și va contribui la rezistența împotriva agresiunii ruse, iar cei care sunt împotriva aderării Ucrainei la NATO motivează prin ceea că se va adânci și mai mult conflictul cu Rusia, iar Ucraina ar putea fi implicată în alte acțiuni militare ale NATO (Tabelul 9).

Tabelul 8:

CARE SUNT CONSECINȚELE ADERĂRII UCRAINEI LA NATO?DaNuGreu de răspuns
Aceasta va înrăutăți relațiile Ucrainei cu Rusia și alte țări CSI70,512,217,3
Vor crește cheltuielile pentru apărare70,212,617,2
Va forța soldații ucraineni să participe la operațiuni militare în interesul Occidentului65,115,719,2
Va contribui la reformarea sistemului național de securitate și apărare64,915,519,5
Acesta va promova dezvoltarea complexului industrial-de apărare al Ucrainei6217,520,5
Va oferi Ucrainei garanții de securitate59,323,617,2
Creșterea prestigiului internațional al Ucrainei55,725,119,2
Accelerarea integrării Ucrainei în UE48,326,625,1
Va atrage investitori străini în țară46,421,931,7
Va promova dezvoltarea democrației în țară, asigurând drepturile și libertățile cetățenilor42,93027
Exacerbarea tensiunilor în societățile ucrainene41,334,923,8
Va duce la pierderea independenței politice a Ucrainei34,241,628
Va face din Ucraina o țintă pentru teroriști30,441,628
Va afecta capacitățile de apărare ale Ucrainei20,653,625,8

Tabelul 9:

DE CE CREDEȚI CĂ UCRAINA TREBUIE SĂ ADERE LA NATO?Procent
Acest lucru va consolida securitatea Ucrainei79,4
Va ajuta să reziste agresiunii ruse63
Va întări și moderniza armata ucraineană37,6
Va fi pe drumul Ucrainei către UE28,4
Ucraina va avea mai multă autoritate pe arena internațională17,8
Va contribui la dezvoltarea Ucrainei ca stat democratic11,2
Va da un impuls dezvoltării întreprinderilor complexului militar-industrial9,8
Acesta va promova dezvoltarea economiei ucrainene9,3
Va ajuta la atragerea de investiții și împrumuturi din Occident6,3
Susțin activitatea NATO3,3
Altele0,1
Greu de răspuns0,7

Un aspect foarte important îl reprezintă faptul că ucrainenii (spre deosebire de cetățenii Republicii Moldova) au perceput că aderarea la NATO contribuie semnificativ la aderarea la Uniunea Europeană, iar integrarea în UE (cel puțin în spațiul estic) nu este posibilă fără acoperirea segmentului securitar, astfel se identifică o majoritate relativă a celor care realizează că integrarea în UE și NATO trebuie să se realizeze în aceeași direcție (Tabelul 10).

Tabelul 10:

 CU CARE DINTRE ACESTE DECLARAȚII SUNTEȚI DE ACORD?
Integrarea în UE și NATO – mișcare într-o singură direcție: aderarea la NATO contribuie foarte mult la aderarea Ucrainei la UE45,6
Integrarea UE și aderarea la NATO –acestea sunt procese diferite și nu există nicio legătură între ele33,5
Greu de răspuns20,9

De asemenea, majoritatea ucrainenilor consideră că Crimeea nu ar fi fost anexată de către Rusia, iar războiul din Donbas nu ar fi avut loc dacă Ucraina era țară-membră NATO (Tabelul 11).

Tabelul 11:

ÎntrebăriNUDAGreu de răspuns
Dacă în 2014 Ucraina ar fi fost membru NATO, ar fi avut loc anexarea Crimeii de către Rusia?57,214,628,2
Dacă în 2014 Ucraina ar fi fost membru NATO, ar fi început războiul în estul Ucrainei?56,813,929,3

La capitolul amenințărilor, ucrainenii disting Rusia și agresiunea armată externă drept cele mai grave amenințări de securitate, după care urmează separatismul și terorismul (Tabelul 12).

Tabelul 12:

EXISTĂ O AMENINȚARE PENTRU UCRAINA DIN…?DaNuGreu de răspuns
Rusia74,115,310,6
Agresiune armată externă71,91810,1
Separatismul în Ucraina63,321,714,9
Terorismul internațional52,829,218
Creșterea extremismului în Ucraina49,428,921,6
SUA15,866,917,2
China12,66324,4
NATO12,368,719,1
Uniunea Europeană7,476,516,1

Un rezultat un pic surprinzător este cel legat de apărarea țării: în cazul în care s-ar întâmpla un act de agresiune asupra statului ucrainean, atunci doar un sfert dintre cetățeni ar fi gata să lupte cu armele în mână, iar alți 30 la sută ar participa ca voluntari (Tabelul 13 și Diagrama 6). Aproape jumătate dintre cetățenii Ucrainei (47%) spune că nu ar lupta pentru Ucraina sau că e foarte greu să dea un răspuns în acest sens…

Tabelul 13:

Ești gata să îți aperi țara?Răspuns
Da, cu armele în mână23,6
Da, participarea la mișcarea de voluntariat29,3
Nu33,8
Greu de răspuns13,2

Diagrama 6:

NATO este văzută cu „ochi buni” de ucraineni, ca fiind organizația internațională care oferă cel mai important sprijin țării lor întru apărarea independenței, suveranității și teritoriilor sale (Tabelul 14), fiind un aliat important care oferă asistență Ucrainei în legătură cu antrenarea armatei și promovarea reformelor apărării, precum și furnizarea de echipamente și arme militare (Tabelul 15 și 16). Portretul reliefat de către ucraineni presupune că NATO este o alianță de securitate cu un impact pozitiv asupra situației politice de la nivel mondial (Tabelele 17 și 18), iar conceptele cu care se asociază blocul nord-atlantic sunt securitate, pace, democrație și stabilitate (Tabelul 19).

Tabelul 14:

CARE ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE OFERĂ CEL MAI IMPORTANT SPRIJIN UCRAINEI ÎN PROTECȚIA INDEPENDENȚEI, SUVERANITATEI ȘI TERITORIULUI EI?Răspuns
NATO41,9
UE40,2
OSCE24,3
ONU21,5
Consiliul Europei18
Țările din CSI4,8
Alianța de Securitate care include Rusia3,2
Alții0,4
Niciuna dintre organizațiile internaționale23,3
Greu de răspuns13,5

Tabelul 15:

CE FEL ASISTENȚĂ PRACTICĂ OFERĂ NATO UCRAINEI?Răspuns
Antrenarea armatei ucrainene și promovarea reformelor apărării49,1
Furnizarea de echipamente și arme militare39,5
Reabilitarea răniților și a veteranilor25,7
Modernizarea echipamentelor și armelor militare25,9
Eliminarea muniției învechite10,8
Combaterea pandemiei de COVID-199
O alta1,1
Nu se acordă asistență17,3
Greu de răspuns14,3

Tabelul 16:

PENTRU UCRAINA, NATO ESTE?Răspuns
Aliat47,7
Dușman7,4
Niciun aliat, nici duşman37,7
Greu de răspuns7,3

Tabelul 17:

CE ESTE NATO ÎN PRIMUL RÂND?Răspuns
Alianța de securitate47,8
Bloc militar agresiv22,4
Organizația de menținere a păcii16,5
Greu de răspuns13,4

Tabelul 18:

CARE ESTE IMPACTUL NATO ASUPRA SITUAȚIEI POLITICE DIN LUME?Răspuns
Pozitiv44,9
Negativ18,7
Neutru15,9
Fără efect5,1
Greu de răspuns15,4

Tabelul 19:

ÎN CE MĂSURĂ FIECARE DINTRE ACESTE CONCEPTE LE ASOCIAȚI CU NATO?Pe o scară de la 1 la 10
Securitate6,6
Pace6,3
Democraţie5,9
Stabilitate5,8
Bunăstare5,3
Dominarea lumii4,9
Război4,5
Dictatură3,8
Cruzime3,8
Agresiune3,7
Amenințare3,7

Atunci când vine vorba de țări aliate Ucrainei, pe primele locuri se află SUA, Polonia, Lituania, Germania și Canada, după care urmează Georgia, Marea Britanie și Franța, pentru ca la polul opus să se afle Ungaria, Armenia și, în mod evident, Rusia. De remarcat este faptul că România nu se află printre răspunsurile propuse de realizatorii chestionarului la acest capitol (Tabelul 21).

Tabelul 21:

Care țări pot fi considerate aliate ale Ucrainei în apărarea independenței, suveraniții și integrității sale teritoriale?Răspuns
SUA44,1
Polonia36,8
Lituania34
Germania31,6
Canada30,4
Georgia24,4
Marea Britanie23,4
Franţa21,6
Turcia18
Belarus12,7
Kazahstan8,2
Azerbaidjan7,8
Rusia6
Armenia4,8
Ungaria4,7
Alții0,5
Ucraina nu are aliați strategici19,4
Greu de răspuns12

Într-un final, ucrainenii sunt conștienți de faptul că NATO nu este atât de mult interesată de aderarea Ucrainei în organizație, astfel că 39 la sută susțin că doar parțial este interesată (Diagrama 7).

Diagrama 7:

Concluzii la cald

  1. Adeziunea majoritară pro-NATO în Ucraina se naște greu. Moștenirea sovietică și cei 30 de ani petrecuți „între două lumi” nu au generat adeziuni solide pro-atlantiste. (Cazul este similar cu cel din R. Moldova, unde pro-americanismul și pro-atlantismul nu sunt atribute majoritare ale populației.)
  2. Suntem în Ucraina într-o situație în care țara a pierdut teritorii (Crimeea), iar o parte din teritoriu nu este controlat de Kiev. Abia în aceste condiții o majoritate pro-NATO se naște, dar nici aceasta nu este confirmată de toate sondajele de opinie de acolo. Să notăm, în treacăt, că cercetările sunt făcute doar în teritoriul Ucrainei controlat de Kiev, deci excluzând o bună parte de populație evident anti-NATO (Crimeea și Donbas-ul controlat de separatiști).
  3. Chiar dacă astăzi în Ucraina se identifică o majoritate care susține aderarea țării la NATO, iar referendumul pe acest subiect ar putea trece, garanția de includere în alianța militară nimeni nu o poate garanta nimeni, nici măcar SUA, fiindcă, cu siguranță, se va găsi măcar un membru NATO care se va opune acestei aderări (a se vedea și situația Summitului de la București din 2008, unde Ucraina și Georgia nu au primit MAN-ul ca urmare a opoziției unor state din Occident, în special Germania și Franța). De altfel, astăzi, Ungaria și-a anunțat deja opoziția.
  4. Realist vorbind, ce îi mai rămâne Ucrainei, în afară de niște speranțe deșarte legate de integrarea în NATO, este să-și negocieze cât mai bine statutul de țară non-aliată, iar celelalte părți implicate să-i garanteze investiții economice și cooperare pe alte dimensiuni. Până la urmă, totul se contabilizează. 30 de ani de pendulare „șmecheră” și iresponsabilă între Est și Vest a elitelor de la Kiev – „vițelul deștept care suge de la două vaci” – se plătesc. Occidentul nu poate repara într-o zi ce a făcut URSS-ul în zeci de ani și elitele „independente” vreme de 30 de ani după. Aviz Republicii Moldova.

*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.