Au încetat protestele de stradă în Kazahstan și au început frămânrările din saloane. Ce vor face China, Vestul, Rusia și…majoritatea kazahă?

Foto: Protestul violent din orașul Almatî

Kazahstanul reprezintă mai bine de jumătate din teritoriul pierdut de Rusia la destrămarea Uniunii Sovietice. În 1989, în Kazahstan trăiau peste șase milioane de ruși. Astăzi, numărul lor este în jurul cifrei de patru milioane din șaptesprezece milioane de locuitori. Cu alte cuvinte, rușii reprezintă mai puțin de un sfert din populația Kazahstanului. Dar nu pentru apărarea etnicilor ruși de pe timpul Uniunii Sovietice a intervenit Moscova la recentele proteste din acest stat din Asia Centrală, ci pentru că asemenea proteste reprezintă pentru actualul regim de la Kremlin o problemă existențială. Succesul unui protest de acest gen și răsturnarea regimului autocratic al Kazahstanului putea îndepărta acest stat ex-sovietic de Moscova pentru o perioadă însemnată de timp sau, dintr-un alt punct de vedere, putea deveni molipsitor pentru populația din Rusia. Conducerea de la Kremlin a avut însă grijă ca acest lucru să nu se întâmple.

În acest timp, pe toată perioada revoltelor din Almatî și din celelalte orașe kazahe, vecinul de la sud-est al Kazahstanului, Republica Populară Chineză, a urmărit cu mare interes ce se întâmplă, dar nu a îndrăznit să intervină și nici măcar să scrie foarte mult despre asta.

Ce a făcut și ce face China?

Majoritatea relatărilor despre revoltele din Kazahstan în presa chineză sunt traduceri din presa oficială rusească. China este foarte prezentă pe piața din Kazahstan la fel cum este în majoritatea Stanurilor, cu excepția Uzbekistanului. Exporturile din China către Asia Centrală au crescut de peste o sută de ori de la destrămarea Uniunii Sovietice, iar China este, fără îndoială, cel mai mare partener comercial al Kazahstanului.

Strategia de comunicare a Chinei a fost următoarea. La început, în primele zile, oficiosul Global Times a publicat o serie de articole în care acuzau Occidentul și SUA, în particular, că au declanșat o „revoluție colorată” în Kazahstan. Ulterior, au început să apară declarațiile oficiale, campania de la Global Times a fost stopată, iar articolele cu pricina scoase de pe site.

Președintele Xi Jinping i-a transmis, pe 7 Ianuarie, un mesaj oral președintelui Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, exprimându-și regretul pentru revoltele de mare amploare care s-au derulat în ultimele zile în Kazahstan și sincerele sale condoleanțe pentru numărul mare de victime cu care s-au soldat acestea.

„Măsurile drastice luate într-un moment atât de critic pentru a stabiliza cât mai repede situația reflectă responsabilitatea de care dați dovadă în calitate de șef de stat față de țară și popor! Ne opunem ferm oricăror forțe care subminează stabilitatea Kazahstanului și amenință securitatea acestuia, care urmăresc să perturbe viața pașnică a poporului kazah, care creează în mod deliberat tulburări și instigă „revoluții colorate” în Kazahstan. Ne opunem ferm oricărei încercări de a submina prietenia dintre China și Kazahstan și de a interveni în cooperarea bilaterală”, a subliniat președintele chinez.

”În calitate de vecin și de partener strategic, China este dispusă să facă tot posibilul pentru a oferi sprijinul necesar Kazahstanului în vederea depășirii greutăților. Indiferent de riscurile și provocările pe care le întâmpină, China este prietenul și partenerul de încredere al Kazahstanului, iar poporul chinez va fi mereu alături de poporul kazah… Am luat act de măsurile luate de autoritățile din Kazahstan pentru a combate actele teroriste și pentru a menține stabilitatea socială. China sprijină toate eforturile care pot ajuta autoritățile din Kazahstan la stabilizarea situației. Ne opunem ferm forțelor care creează tulburări sociale și incită la violență în regiune. În calitate de vecin și partener strategic, China este dispusă să facă tot posibilul pentru a oferi sprijinul necesar Kazahstanului și pentru a-l ajuta să treacă peste aceste greutățideclarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin în cadrul conferinței de presă ținută astăzi, pe 7 ianuarie.

În cadrul conferinței anterioare, organizate pe data de 6 ianuarie, fiind întrebat de cum privește China protestele de mare amploare, care s-au încheiat prin conflicte între autorități și localnici, Wang Wenbin a declarat: „China și Kazahstan sunt vecini și parteneri strategici. Credem că ceea ce se întâmplă în Kazahstan la momentul actual sunt afacerile interne ale acestui stat și avem convingerea că autoritățile din Kazahstan pot rezolva această problemă în mod corespunzător.

Sperăm că situația din Kazahstan se va stabiliza cât mai curând posibil și că ordinea socială va fi din nou instaurată!”

Totul este clar și limpede.

China se uită la Kazhastan cu un ochi la Rusia, dar nu uită că Kassym-Jomart Tokayev e diplomat sovietic specializat pe China, vorbitor de chineză și cu stagiu diplomatic acolo.

Foto: Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe

Rusia rezolvă probleme pe termen scurt, dar riscă să deschidă „cutia Pandorei”

În timp ce interesele Chinei în regiune sunt pur financiare, deocamdată, motivele prezenței Rusiei sunt mult mai complexe și nu este ușor să faci diferența între interesele financiare și cele politice. De aceea, liderii comuniști de la Beijing au ales să stea rezervați, mai ales că elitele kazahe, deși foarte apropiate de oficialii de la Moscova, au practicat în ultimii 10 ani o politică externă multivectorială, cu manevre atente între Rusia, China, Turcia și Uniunea Europeană.

Foto: Kassym-Jomart Tokaev, al 2-lea Președinte al Kazahstanului

După revoluția eșuată vor avea loc totuși niște schimbări în ce privește relațiile externe ale Kazahstanului. Faptul că în data de 6 ianuarie, când simțea că pierde puterea, președintele Tokaiev a apelat în mod oficial la membrii Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), structură dominată de Rusia, îl ajută pe termen scurt, dar îi va afecta independența în acțiunile sale pe plan extern și în ce privește relația cu naționaliștii din propria țară. Experții Carnegie de la Moscova susțin că gestul este atât în avantajul lui Tokaiev, care și-a creat timp și autoritate în fața subalternilor pentru a-și consolida puterea, dar și pentru Rusia, care își asigură unul din interesele fundamentale ale politicii sale externe, și anume de a păstra relații foarte strânse cu Kazahstan (carnegie.ru). Apoi, Kremlinul mai reușește să puncteze și din punct de vedere al mobilizării militare în regiune, ceea ce își dorea cel mai mult.

Foto: Militari din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă în misiune

Retorica occidentală e goală de conținut

În acest timp, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au menținut aceeași retorică lipsită de rezultate în fostul spațiu ex-sovietic. Occidentul rămâne concentrat să-l sperie pe Vladimir Putin cu sancțiuni în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei. Kazahstanul este departe și probabil că, oricât de cinic ar suna, le-a oferit un moment de răgaz europenilor în ce privește reprizele tot mai încărcate de tensiune dintre Ucraina și Rusia.

În mod normal, suprimarea protestelor în forță, execuțiile protestatarilor, arestările în masă, dar și lichidarea colaboratorilor fideli lui Nazarbayev, ar trebui să conducă la o deteriorare a relațiilor economice dintre Kazahstan și Uniunea Europeană. Iar acest lucru este de nedorit pentru elitele din Kazahstan având în vedere proiectele de investiții pe care diverse companii europene le desfășoară în acest stat. Numai că ținând cont de concurența globală, s-ar putea ca relaţiile economice să-i facă pe americani, dar mai ales pe europeni, să treacă din nou cu vederea abuzurile.

Cu siguranță elitele politice ale Kazahstanului nu vor să redevină republica central-asiatică de acum 30 de ani și să renunțe la tot ce au făcut pentru a-și construi independența. Nu pentru asta, timp de mai bine de zece ani s-au îndepărtat cu pricepere și grijă de Vladimir Putin, strângându-i ferm mâna și zâmbind-i frățește în timp ce se gândeau la chinezi, emirieni sau la piața europeană. De aceea Kassym-Jomart Tokaiev, în adresarea sa către națiune din 9 ianuarie, a avut grijă să-i mulțumească lui Putin pentru intervenție, dar și să menționeze, pe final, că tot „contingentul de menținere a păcii OTSC a sosit în Kazahstan pentru o scurtă perioadă de timp”(aici).

Frământare în saloane

Prin urmare, după ce protestele stradale s-au încheiat, vor începe frământările din saloane. Cum bine sublinia Matei Vișniec, „intervenţia soldaţilor ruși pentru stingerea acestui incendiu le lasă kazahilor probabil un gust amar, și aruncă o lumină negativă și asupra unui bilanţ de 30 de ani pe care liderii kazahi îl prezentau pe un ton triumfător (rfi.ro). Dacă din punct de vedere politic lui Tokaiev îi va fi mai ușor, acționând în forță și fără milă, în fața provocărilor economice și a nemulțumirii populației îi va fi destul de greu. Simbolul evenimentelor din Kazahstan în mentalul colectiv al kazahilor nu va fi demolarea statuii lui Nazarbayev, ci capetele tăiate ale polițiștilor, cum nota autorul unui canal de Telegram rusesc. Aceste gesturi arată nivelul de înverșunare al populației. Unele gesturi vor avea repercusiuni grave în timp. Protestatarii au văzut cum lunetiștii, la fel ca pe Maidan în 2014, au tras în oameni. De asemenea, majoritatea kazahilor vor păstra ideea că o revoluție nu a avut loc din cauza intervenției trupelor de menținere a păcii constituite în majoritate din soldați ai Federației Ruse. Trebuie menționat, de asemenea, că printre revendicările pe care protestatarii le-au înaintat înainte ca huliganii să confiște protestele spontane s-au numărat reforme politice imediate, organizarea de alegeri libere, dar și ieșirea Kazahstanului din CSI, Uniunea Economică Eurasiatică și din alte alianțe cu Federația Rusă. În concluzie, Rusia nu prea este agreată de populația supărată din această țară. Sentimentele naționaliste cresc de la an la an în societatea kazahă, precum și conflictele dintre diaspora kazahă și ruși. Viitorul relațiilor bilaterale va fi cu atât mai interesant de urmărit din acest punct de vedere. Fostul dictator, Nursultan Nazarbaev, a făcut eforturi mari pentru a ține diversele grupuri etnice unite și a evita izbucnirea oricăror tensiuni între ruși și kazahi (Fatland, 2014). Pentru Tokaiev va fi și mai dificil.

Foto: Străzile din Almatî în data de 8 ianuarie 2022

Turcia nu va sta nici ea deoaparte în ce privește consolidarea relațiilor cu statele din Asia Centrală și cu Republica Kazahstan. În acest an deține președinția rotativă a Organizației Statelor Turcice (OST), fapt de care va profita pentru a promova ideea unui mecanism de interacțiune militară între țările participante. Pe 7 ianuarie, Recep Tayyip Erdoğan a purtat convorbiri telefonice cu liderii țărilor membre ale Organizației Statelor Turcice despre evoluțiile din Kazahstan (aici), iar pe 11 ianuarie va avea loc un summit extraordinar OST la nivelul miniștrilor de externe. Este în interesul Turciei să creeze o alternativă pentru Kazahstan la OTSC-ul dominat de ruși, iar din acest moment probabil că va lucră la propaganda care să pună la îndoială activitatea militarilor ruși în Kazahstan.

Revolta kazahă?

În consecință, poporul kazah va avea în continuare de suferit, în timp ce toți actorii mai sus menționați vor pune în funcțiune mașinăriile de propagandă. China, Turcia, SUA, vor avea de muncit pentru a „stinge prestigiul” intervenției Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, pe când Rusia va lupta cum știe ea mai bine pentru a prezenta atractiv populației acțiunile sale și a suprima orice speculație la adresa prezenței militarilor ruși, proces ce capătă o semnificație fundamentală pentru Rusia acum – mult mai importantă decât intervenția din Kazahstan în sine.

Și dacă uniforma militară rusă, vizibilă acum și exhibată fără perdea, va deveni, în pofida dorințelor Moscovei, semnul unei resurecții naționale kasahe deocamdată reprimată?

Viitorul e deschis în Kazahstan.

Radu Cupcea este doctorand al Universității din București și cercetător la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.

Sorina Toma este cercetător la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.